Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

afectate direct de aceste tipuri de exploatări un număr de 32 Unităţi Administrativ Teritoriale
(cca 46% din totalul la nivel de județ). Zona Motru-Rovinari este considerată areal cu mediu
critic datorat activităţilor tehnologice.
În monografia judeţului Gorj din anul 1980 era semnalată de asemenea, problema strămutării
satelor afectate de extinderile carierelor de lignit, respectiv 60 de sate (din totalul de 380 din
judeţ) erau considerate sate cu profil predominant agricol, fără condiţii de dezvoltare, fiind
afectate de lucrările miniere. În acel moment aceste sate aveau o populaţie de 16.120
locuitori, adică 7% din populaţia satelor judeţului. Fără îndoială că această situaţie statistică
şi fizică s-a schimbat în timp dar problemele ridicate de exploatările miniere au rămas
aceleaşi.
După anul 1989, ca urmare a directivelor UE, preocupările pentru protecţia mediului şi
implicit a peisajului au crescut, acestea devenind componente ale politicilor de dezvoltare. În
plus, este necesară stabilirea clară a efectelor asupra mediului pe care le au activităţile
antropice deja instalate. Astfel, impactul asupra mediului al activităţilor din industria
extractivă, diferă la exploatările închise faţă de cele aflate în funcţiune, la primele
impunându-se o monitorizare continuă, în timp ce la cele care încă funcţionează, trebuie
luate măsuri speciale pentru a se evita declanşarea unor accidente tehnologice.
Activităţile miniere au impact negativ asupra mediului şi a peisajului, prin pericolul de
explozie, pericolul de surpare a terenului, prin modificarea sistemului apelor freatice, prin
depozitarea pe suprafaţa terenului a minereului şi sterilului, prin activarea extensivă a
transporturilor şi prin activităţile de încărcare/descărcare a minereului. Activităţile de extracţie
din cariere sunt traumatizante pentru peisaj, mediu şi pentru viaţa oamenilor.
Distrugerea peisajului natural şi înlocuirea lui cu un peisaj antropic degradat, se manifestă şi
prin: eliminarea agriculturii şi strămutarea satelor; dispariţia florei şi faunei specifice, poluarea
solului şi atmosferei, mişcarea taluzurilor şi a haldelor, modificarea conţinutului apelor
freatice, antrenarea pulberilor în atmosferă, încălzirea haldelor, emanaţiile de gaze toxice şi
de fum, activarea transporturilor extensive şi a operaţiunilor de încărcare/descărcare.
Refacerea peisajului în zonele afectate de activităţile miniere în zonele miniere abandonate 7 ,
în zonele afectate de extinderile de suprafaţă, în zonele afectate de extragerea petrolului şi
gazelor naturale, trebuie să constituie unul dintre obiectivele majore ale autorităţilor locale şi
judeţene, dar ar trebui susţinute şi la nivel naţional. Se recomandă realizarea unor studii şi
implementarea unor proiecte de ecologizare şi renaturare a arealelor cu peisaje degradate,
precum şi operaţiuni de conversie funcţională acolo unde este posibil, prin transformarea
acestora în zone turistice de sport şi agrement, zone de cercetare, zone expoziţionalculturale
de tip neconvenţional, etc. 8
Peisajul se degradează nu numai din punct de vedere fizic ci şi din punct de vedere vizual şi
cultural, datorită intervenţiei prin construire şi extindere a intravilanului în zone cu peisaj
valoros (cu POT si CUT mare, fără respect pentru peisaj, elementele de mediu valoroase şi
pentru tipologiile de case specifice locului, prin utilizarea de materiale care nu sunt în
concordanţă cu specificul şi istoricul monumentului respectiv sau a zonei, etc.).
7 Vezi și situația obiectivelor miniere aflate în conservare-închidere din Județul Gorj.
8 Vezi în acest sens si capitolul de propuneri, al prezentului studiu.
16