Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Moara cu trei roţi orizontale („ciuturi"), Arcani, jud. Gorj
Imagini cu Moara din
Arcani 68
Moara din Arcani este una dintre cele câteva sute de mori cu ciutură existente până nu
demult în zonele de nord ale Olteniei. Spre deosebire de morile cu ciutură din Banat cele din
Oltenia sunt de dimensiuni mai mari, cu câte trei, patru şi chiar cu șase ciuturi. Moara din
Arcani este prevăzută cu trei instalaţii de măcinat acţionate fiecare de câte o ciutură, o roată
hidraulică orizontală, cu palete (numite „cauce") în forma de lingură, considerată a fi
strămoaşa turbinei lui Pelton. Axul vertical al ciuturii, pune în mişcare piatra numită
‖alergătoare”, prin transmisie directă, fără intermediul vreunui angrenaj. Admisia apei la roată
se face prin trei scocuri, puternic înclinate.
Planul construcţiei este de tip casă bicelulară pe piloni, cu fundaţia realizată din beton turnat,
pardoseală din lemn de stejar, pereţii din bârne de stejar îmbinate prin tăiere şi cioplire.
Învelitoarea este realizată din şiţă de brad. Și această moară, se află în prezent, în incinta
Complexului Naţional Muzeal „ASTRA" Sibiu, în sectorul de tehnici şi mijloace pentru
prelucrarea produselor animale şi vegetale în scop alimentar.
De asemenea, în afara exemplelor de mai sus există și Moara din satul Plopşoru, comuna
Plopşoru, înscrisă in Lista Monumentelor Istorice cu codul GJ-II-m-B-09352, care necesită
intervenţii de restaurare şi consolidare.
4.7.2 Patrimoniu tehnic din sec XIX-XX
Judeţul Gorj nu beneficiază de un patrimoniu tehnic specific din epoca sec. XIX-XX,
recunoscut oficial prin înscrierea în Lista Monumentelor Istorice dar există premize ale
integrării unor elemente tehnice în preocupările şi interesele specific patrimoniului tehnic, a
unor platforme şi a unor zone industriale, a obiectivelor miniere care pot fi reconvertite
funcţional, precum şi a integrării elementelor de inginerie precum podurile.
Stolnicul Constantin Cantacuzino (1700), Schwantz (1721), C.M. Roth (1771), F.Y. Ruhedorf,
au însemnat pe hărţile lor principalele poduri (importante în asigurarea continuării drumurilor
peste cursurile de apă), între care şi cele din Gorj: de la Târgu Jiu, Racoviţă şi Ţânţăreni. În
aceea perioadă mănăstirile au obţinut danie domnească pentru încasarea de taxe la trecerea
peste poduri (vama de Vad sau Brodina). La sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului
XIX, la Târgu Jiu, erau trei poduri principale peste apa Jiului.
68 Sursă: http://www.scritube.com/geografie/ENERGIA-APEI131617115.php
90