Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Perioada analizată începe de la constituirea Republicii Populare Române şi se termină cu
revoluţia care a înlăturat regimul comunist: este perioada de dominare a ţării de conducătorii
Partidului Muncitoresc (din 1965, Partidul Comunist) Român şi în care, într-o primă fază s-au
aplicat principiile comuniste sovietice şi apoi s-au aplicat aceleaşi principii, ajustate de ideile
unui comunism cu specific românesc.
În perioada socialistă, cultura a fost folosită în primul rând în scopuri propagandistice,
accentuându-se că masele populare trebuie să se bucure de o cultură specifică, populară,
laică, fără nuanţe elitiste sau mistice.
Teritoriul în perioada statului democratic (după 1989)
Perioada contemporană începe la sfârşitul anului 1989, cu evenimentele revoluţionare care
au dus la anihilarea conducerii anterioare. Perioada 1990-1992 este o perioadă de mare
instabilitate, unul dintre factorii generatori de instabilitate reprezentat de acţiunile minerilor –
în majoritate a celor din judeţul Gorj. În perioada actuală, judeţul Gorj îşi redescoperă istoria
şi valorile culturale, precum şi potenţialul nevalorificat al patrimoniului natural, antropic şi
cultural.
4.2 Monumente istorice
Se constată prezenţa în judeţ a numărului mare de monumente istorice cu specific
arhitectural (74% din totalul de monumente). Dintre acestea, este de remarcat numărul
foarte mare al monumentelor istorice din lemn - 135, adică 38% din capitolul II. Arhitectură (a
se vedea Anexa 6 - Repartizarea monumentelor istorice din judeţul Gorj pe capitolele LMI şi
pe grupe valorice şi Sinteza situaţiei Monumentelor Istorice pe UAT).
Se remarcă faptul că o singură Unitate Administrativ-teritorială nu are monumente istorice
(comuna Godineşti), iar 41 Unități Administrativ-teritoriale (59% din numărul total al judeţului)
au un număr de 1-5 monumente istorice.
4.2.1 Ansambluri urbane
Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu - lucrare de artă
monumentală de amploare creată între 1935-1938, a fost solicitat în 1935 de către Aretia
Tătărăscu, soţia primului ministru liberal Gheorghe Tătărăscu, din partea Ligii Naţionale a
Femeilor din Gorj. Este un monument comemorativ construit în memoria eroilor gorjeni căzuţi
în timpul primului război mondial. Componentele ansamblului sunt: Masa Tăcerii - situată în
Grădina Publică lângă malul râului Jiu, realizată din calcar, înconjurată de 12 scaune de
piatră rotunde (în formă de clepsidră); aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în
formă de clepsidră) dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de cate trei; Poarta
Sărutului - portal de mari dimensiuni realizat din travertin; Coloana - situată în parcul cu
acelaşi nume, este considerată componenta cea mai importantă a ansamblului, fiind
constituită dintr-o suită de module din fontă alămită (16 module de 180 x 90 x 45 cm fiecare
şi două semimodule) cu înălţimea totală de 29 m.
Ansamblul realizat de Constantin Brâncuşi a beneficiat de restaurarea obiectelor sculpturale
componente şi de lucrări de punere în valoare a acestora în cadrul sitului, fiind o lucrare
46