Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

4.3.5 Casa memorială „Gheorghe Zamfir - Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara
Inaugurată pe 22 mai 2010, la Muzeul de la Curtişoara, casa memorială „Gheorghe Zamfir‖
expune obiecte personale, fotografii, programe de concert, discuri şi articole de presă,
precum şi un nai trimis de maestru.
Imagini cu Gheorghe Zamfir şi casa memorială din Muzeul de la Curtişoara
4.3.6 Casa muzeu Maria Lătăreţu – Sat Bălceşti
Născută în 7 noiembrie 1911 într-o familie săracă şi botezată la mica bisericuţă din deal,
Maria Lătăreţu a devenit o mare artistă a scenei care a reuşit, prin glasul şi patima ei, să
eternizeze splendoarea cântecului popular românesc. A cântat întâi imitând păsările apoi a
învăţat primele cântece de la mama sa care provenea dintr-o familie de lăutari, la şase ani
dând prima reprezentaţie. A plecat de acasă din Bălceşti, la 14 ani, cântând cu fratele său
într-un taraf, în Târgu Jiu. Ajunge pentru prima oară în Bucureşti în 1933 unde cântă pentru o
scurtă perioadă de timp, întorcându-se apoi în Gorj. Primele înregistrări ale Mariei Lătăreţu
au fost efectuate, pe cilindrii de fonograf, la data de 19 iulie 1937. Apoi, pe 13 septembrie
1937 înregistrează la casa de discuri „Columbia‖, sub supravegherea artistică a Arhivei de
folclor.
Imagini cu Maria Lătăreţu şi casa muzeu din Satul Bălceşti
72