Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Liceul Industrial Constantin Brâncuşi din Peştişani a luat fiinţă în 1971 prin transformarea
fostului liceu teoretic înfiinţat în 1974 în liceu industrial cu trei profile: lucrări în lemn, lucrări în
fier, croitorie - ţesătorie.
La 1 septembrie 1961 a luat fiinţă Liceul Teoretic Sadu, ca unitate independentă, iar în 1962
a luat fiinţă Liceul Bălteni. În 1964 s-a înfiinţat Liceul Constantin Brâncuşi din Peştişani iar în
1971 a fost transformat în Liceul Industrial cu Profil Minier.
În 1959 a luat fiinţă Şcoala Medie Serală în cadrul Şcolii Generale care funcţiona din 1956 în
Rovinari. La 1 septembrie 1961 aceasta devine unitate şcolară separată de şcoala generală
de şapte ani iar din 1963 ia fiinţă şi cursul mediu de zi cu o clasă. Din 1969 se va transforma
în Liceul Real Umanist Rovinari iar în 1977 este transformat din nou în Liceu Industrial cu
Profil Minier. În 1965 se înfiinţează Liceul Motru ca urmare a dezvoltării oraşului Motru. În
1966 se înfiinţează Liceul Industrial nr. 3 Târgu Jiu pentru a pregăti muncitori calificaţi
Combinatului de Lianţi şi Azbociment de la Bârseşti.
În 1964 a luat fiinţă Grupul Şcolar Forestier Târgu Jiu cu zece clase de şcoală profesională,
cu specialităţile: maşini utilaje, pal penel, furnir, maşini şi utilaje cherestea, tâmplar mobile şi
articole tehnice, mecanici utilaje industrializarea lemnului, mecanici auto, electricieni instalaţii
şi construcţii, precum şi o clasă de operatori PAL pentru şcoala tehnică de muncitori calificaţi
(cursuri postliceale).
În 1965 a luat fiinţă şi Şcoala Tehnică de Maiştrii, cu două clase pentru produse finite din
lemn iar în 1967 s-a adăugat şi o clasă de maiştrii pentru produse semifinite din lemn.
Învăţământul practic pentru fete, mai ales pentru cele din mediul sătesc, înregistrează şi în
Gorj o dezvoltare înceată. În 1974 se înfiinţează Şcoala Populară de Artă.
Învăţământul pentru fete a constituit o provocare pentru organele locale. Cea dintâi atestare
a unei asemenea preocupări o constituie documentele şcolare din 1845. În 1854 Constantin
Săvoiu dăruieşte un local de şcoală pentru educarea fetelor din oraş. Şcoala se extinde
primindu-se pe lângă elevele din oraş şi fete din mediul rural.
Între 1872-1881 a funcţionat o Şcoală Secundară de Fete înfiinţată de Consiliul Judeţean
Gorj printr-o hotărâre din 1866. Şcoala şi-a început cursurile în 1872 având şi un internat
pentru 30 de eleve, câte cinci din fiecare parte ale judeţului. La 9 noiembrie 1961 Ministerul
Instrucţiunii a aprobat înfiinţarea Liceului de Fete din Târgu Jiu, ca şcoala secundară de
gradul I sub conducerea profesoarei Silvia Dumitrescu.
Începuturile unui asemenea învăţământ sunt marcate printr-o iniţiativă aparţinând Mariei I.
Bumbesti. După relatarea lui Alexandru Ştefulescu, pentru cultura femeii, însă într-o direcţie
mai practică, s-a înfiinţat o şcoală profesională în 1899 din iniţiativa particulară fără nicio
subvenţie din partea statului. În 1905 a fost dată Primăriei Târgu Jiu iar în 1908 a fost trecută
în reţeaua şcolilor de stat, ciclul de şcolarizare fiind de 5 ani.
În 1936 a fost înfiinţat Liceul Industrial de Fete la care perioada de şcolarizare a fost
prelungită la 8 ani. Programul unei zile era de 8 ore: 4 ore dimineaţa, de cultură generală, iar
după amiază 4 ore pentru disciplinele de profil.
În 1909 a luat fiinţă pe lângă Centrul Cultural Vulcan, prima Şcoală de Contabili din Gorj. În
1911 apare o a doua şcoală de contabili în Târgu Jiu sub numele de Şcoala de Comerţ şi
Cooperaţie ‖Spiru Haret‖, condusă de Adrian Dumitrescu Bumbeşti.
148