Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

(se monitorizează un număr total de 4 izvoare şi 1 dren); din zona montană Cloşani - Baia de
Aramă (se monitorizează un număr total de 4 izvoare); din zona montană Tismana - Dobriţa
(6 izvoare); din terasele şi luncile Jiului şi afluenţilor (121 foraje monitorizate aflate pe
teritoriul Administraţiei Bazinele de Apa Jiu); de adâncime din formaţiunile pliocene (38 foraje
monitorizare); din formaţiunile sarmaţiene (20 foraje monitorizate) şi din formaţiunile
pleistocene (38 foraje monitorizate).
Apa din pânza freatică, respectiv din fântâni, în anul 2010 a fost poluată în Turceni (unde
sunt prezente cantităţi de sulfaţi peste limitele admise de Legea 458/2002 privind calitatea
apei potabile), în Ţicleni (unde sunt prezente cloruri), în Cruşet şi Căpreni (unde cantităţile de
cloruri depăşesc limita admisă privind calitatea apei potabile) şi în zona Motru, unde s-au
efectuat determinări la forajele aparţinând S.C. UATAA S.A., unde s-au înregistrat depăşiri la
conţinutul de sulfaţi faţă de limita admisă privind calitatea apei potabile 3 .
3.2.2 Ape minerale şi ape termale 4
Pentru că mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului face parte din „Anomalia Geotermală
Băile Herculane - Bâlteni‖ (conform studiilor geologice), subsolul judeţului deţine o mare
bogăţie de izvoare, ape minerale şi ape termale.
Prezenţa apelor minerale ce au determinat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice
de interes local Săcelu a condus la descoperirea proprietăţilor apelor minerale încă din
vremea dacilor, cu dezvoltarea acestora în epoca romană, astăzi fiind identificate un număr
de 84 de izvoare minerale.
Prezenţa factorilor asociaţi, respectiv a factorilor naturali de cură – apele minerale asociate
cu nămolurile minerale – au condus la apariţia şi dezvoltarea unor localităţi balneoclimaterice
pentru turismul de tratament balnear la Săcelu şi Ţicleni.
Băile „Sacellum‖ din localitatea Săcelu, cu un bogat potenţial balnear sunt cunoscute încă
din epoca romană, fiind aşezate în depresiunea intracolinară a Văii Blahniţei. Băile sunt
localizate în zona subcarpatică, la o altitudine medie de circa 350 m, de dealuri cu pante
uneori abrupte în zona centrală a băilor, cu aspect de defileu, datorită îngustimii văii râului
Blahniţei ce o străbate, cauzată de structura geologică, având roci dure, tari, greu erodabile
de agenţi externi. Băile dispun de numeroase izvoare minerale cu mare efect terapeutic în
cura externă, la care se adaugă şi nămolul sapropelic, cât şi ape minerale cu o concentraţie
mai scăzută de săruri, folosite în cura internă. Zona balneară, cât şi împrejurimile dispun de
peste 84 de izvoare minerale ce apar la suprafaţă, printre fisurile rocilor de conglomerate.
Cele mai multe izvoare se găsesc în zona centrală a băilor, în cele 4 lacuri amenajate. De
asemenea, se văd izvoare pe pârâul Lencioasa şi la poalele dealului Săcelu pe malul stâng,
lângă lacurile principale. Pe malul drept apar numeroase izvoare minerale pe pâraiele
adiacente.
Pe pârâul Valea Morii şi pârâul Drăcoaia apar izvoare cu o concentraţie de săruri mai mică,
ape ce se pot folosi în cura internă, de exemplu izvorul „Săcelata‖, singurul izvor amenajat ce
3 Conform datelor din Raportului Anual privind starea mediului pe anul 2010, APM Gorj, pag. 45.
4 Vezi şi Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al Județului Gorj, pag 37-38.
12