Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

More documents

Recommendations

Info

Principalele baze sportive ale judeţului sunt: Sala de sport polivalentă, Complexul de nataţie, Complexul Sport, Stadionul Municipal, etc. Cele mai importante asociaţii, cluburi sau societăţi care au contribuit la promovarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi a diferitelor ramuri sportive, în Judeţul Gorj, sunt 110 : 1902 Tg. Jiu Societatea Naţională de Gimnastică gimnastică 1923 Tg. Jiu Societatea Sportul Gorjean radiofonie 1924 Tg. Jiu Societatea Sportivă Tricolorul 1938 Tg. Jiu Asociaţia Sportivă Pandurii atletism, lupte, box, handbal, fotbal 1940 Tg. Jiu AS Gorjul fotbal 1946 Tg. Jiu AS Flacăra fotbal, handbal 1946 Tg. Jiu AS Flamura fotbal 1947 Tg. Jiu AS Sănătatea fotbal, handbal 1947 Tg. Jiu AS Unirea fotbal, box 1960 Tg. Jiu AS CIL (Forestierul) fotbal, lupte, atletism 1960 Tg. Cărbuneşti AS Petrolul (Metalul) fotbal 1960 Ţicleni AS Petrolul fotbal 1960 Tg. Jiu AS Voinţa atletism, box, handbal, judo 1960 Tg. Jiu AS Ştiinţa fotbal, handbal 1960 Bumbeşti-Jiu AS Metalurgistul – Sadu fotbal, box 1960 Tg. Jiu AS Constructorul fotbal, box 1960 Tg. Jiu AS Cimentul fotbal, lupte, popice 1968 Tg. Jiu Şcoala Sportivă de Elevi handbal, volei, atletism, baschet, lupte 1972 Motru AS Minerul fotbal, box, lupte 1976 Tg. Jiu AS Progresul fotbal, box 1976 Tg. Jiu Clubul Sportiv Şcolar handbal, volei, atletism, baschet, lupte 1982 Mătăsari AS Minerul fotbal, box 1987 Tg. Jiu AS Gloria-Pandurii fotbal, box, lupte, atletism, baschet 1989 Tg. Jiu CSM Pandurii atletism, box, handbal, lupte, 110 Informații preluate din Enciclopedia Sportivă a Județului Gorj, pag.6. 150 tenis, radio
6.5 Potenţialul turistic Judeţul Gorj cuprinde nenumărate posibilităţi de practicare a activităţilor sportive de agrement turistic, într-un cadru natural deosebit de generos. Astfel, în perimetre special amenajate, în întreaga zona montană şi submontană a judeţului, se pot practica, la orice nivel de pregătire, indiferent de vârstă, o multitudine de activităţi ca: alpinism, escaladă, drumeţie, cicloturism, mountain-bike, zbor cu parapanta, rafting, canyoning și coborâre pe cascade, rapel, tiroliană, scufundări în ape libere și speleo-scufundari, caiac, speologie în peşteri şi avene, schi alpin, schi randonne, 4x4, enduro, etc. Arealele de concentrare a valorilor turistice sunt în zonele: Vâlcan-Motru, Parâng-Olteţ, Târgu Jiu şi Dealurile Getice 111 . Formele de turism care se pot practica în arealul Vâlcan-Motru sunt: turismul montan, speologie sportivă și de agrement, alpinism şi escaladă, canyoning și cascade, pescuit sportiv şi vânătoare, turism cultural (etnografic, ştiinţific, ecologic, religios), turism itinerant şi de tranzit. Arealul turistic Parâng-Olteţ poate fi valorificat prin formele de turism specifice precum: turism montan pentru drumeţie, turism balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârşit de săptămână. În arealul turistic Târgu Jiu formele de turism specifice sunt reprezentate prin turismul de afaceri şi în interes de serviciu, turismul cultural (etnografic, ştiinţific) şi turismul de tranzit. Dealurile Getice pot fi valorificate din punct de vedere al formelor de turism prin: turism de odihnă şi recreere, turism itinerant cu valenţe culturale, tranzit şi de sfârşit de săptămână. Zona montană din judeţul Gorj cuprinde de la Est la Vest, trei lanţuri muntoase principale: - Lanţul Munţilor Parâng cu cel mai înalt vârf din zona Olteniei – Parângu Mare (2.519 m); acest masiv totalizează 14 vârfuri cu înălţimi de peste 2.000 metri şi o minunată salbă de lacuri glaciare; - Lanţul Munţilor Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1.946 m); - Munţii Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2.291 m). În judeţul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practică alpinismul şi escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier şi Cheile Olteţului - Polovragi), cinci zone speologice, ce reprezintă cel mai mare potenţial de acest tip din România având peste 2 000 de peşteri – două amenajate pentru vizitare cu căi de acces şi electrificare, 1 zonă de practicare a canyoningului turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o staţiune de schi (Rânca), precum şi zone pentru vânătoare şi pescuit, toate reprezentând atracţii pentru un mare număr de turişti în fiecare an. Conform Studiului pentru valorificarea potenţialului turistic al Judeţului Gorj, Cap. 2.1.2. Principalele locaţii cu potenţial turistic, se află în următoarele Zone Montane: Zona turistică Cerna este caracterizată prin peisaje alpine, montane, carstice pitoreşti (Cheile Corcoaiei şi Ciucevele Cernei), forme carstice atractive (peşteri, abrupturi, hornuri cu grohotişuri). Zona este împădurită, are pante accentuate, este o zona improprie domeniului 111 Conform Studiului pentru valorificarea potențialului turistic al Județului Gorj, Partea a 2-a - Studiu de Oportunitate, pag. 18. 151
Page 1 and 2:
PROIECT “EURO-STRATEGIE, EURO-ADM
Page 3 and 4:
CUPRINS 1 INTRODUCERE .............
Page 5 and 6:
5.2.2 Nunta .......................
Page 7 and 8:
11.4.3 Program şi acţiuni de faci
Page 9 and 10:
1 INTRODUCERE 1.1 Scopul lucrării
Page 11 and 12:
- stabilirea unui diagnostic pe dom
Page 13 and 14:
3 ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE - ST
Page 15 and 16:
datează din 1886. În 1968 s-a for
Page 17 and 18:
este un termen fără de care nu se
Page 19 and 20:
Aceste disfuncţionalităţi apar,
Page 21 and 22:
Prin aceste studii, se vor determin
Page 23 and 24:
eşantioane reprezentative cu carac
Page 25 and 26:
subzona alpină superioară caracte
Page 27 and 28:
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Page 29 and 30:
ariile de protecţie specială avif
Page 31 and 32:
Parâng, pe lângă bogatul tezaur
Page 33 and 34:
Muntele Oslea - Reprezintă o rezer
Page 35 and 36:
Parcul Naţional Domogled Valea-Cer
Page 37 and 38:
La nivelul judeţului Gorj au fost
Page 39 and 40:
Colonie de lilieci 28 şi imagini d
Page 41 and 42:
Şuşiţa verde 32 În Situl Natura
Page 43 and 44:
Nr. Crt. 1 Denumirea ariei naturale
Page 45 and 46:
La Baia de Fier în anul 1955 un co
Page 47 and 48:
Perioada anterioară se sfârşeşt
Page 49 and 50:
amplă, care a comportat investiţi
Page 51 and 52:
un exemplu al modului de înţelege
Page 53 and 54:
4.2.6 Cula Cioabă - Comuna Slivile
Page 55 and 56:
4.2.8 Biserici din lemn Unele dintr
Page 57 and 58:
Imagini ale Bisericii ” Cuvioasa
Page 59 and 60:
de amplasarea într-un cadru natura
Page 61 and 62:
Colecţia publică Săcelu Colecţi
Page 63 and 64:
Călătorul sirian Paul de Alep, î
Page 65 and 66:
Imagine Mănăstirea Tismana 52 În
Page 67 and 68:
E. Mănăstirea Lainici - Oraşul B
Page 69 and 70:
Imagine Castelul Roşianu 57 Imagin
Page 71 and 72:
Fiind refugiat la Viena îl cunoaş
Page 73 and 74:
Imagini cu Ecaterina Teodoroiu şi
Page 75 and 76:
Cântă prima oară la Radio Bucure
Page 77 and 78:
dedicat Eroilor căzuţi în primul
Page 79 and 80:
‖hăulite‖ gorjeneşti, continu
Page 81 and 82:
Gheorghe Gârdu (1925, Stolojani -
Page 83 and 84:
Constantin Stanciovici Brăniştean
Page 85 and 86:
mozaicul și decorația de pe fața
Page 87 and 88:
ajuns în oastea lui Tudor Vladimir
Page 89 and 90:
ce urma să aibă o putere instalat
Page 91 and 92:
4.7 Patrimoniul tehnic 65 4.7.1 Pat
Page 93 and 94:
În acest sens construcţia podului
Page 95 and 96:
5 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII Î
Page 97 and 98:
5.1.3 Capra 74 Capra, denumită şi
Page 99 and 100:
imperiul patricienilor, amestecaţi
Page 101 and 102: Paparudă în satul Dobriţa, Jude
Page 103 and 104: hopăiţat, unde era prezentă apro
Page 105 and 106: din post era Miercurea Strâmbă, i
Page 107 and 108: lumea îngenunchează de 12 ori, fi
Page 109 and 110: abandonat, păstrându-se doar obic
Page 111 and 112: La Aninoasa, se credea că brazdele
Page 113 and 114: (să ţeasă, să coasă) fiindcă
Page 115 and 116: Obiceiul purtării leuşteanului ş
Page 117 and 118: „Nedeia, sărbătoare tipic pasto
Page 119 and 120: şi bea. Dă dar pe pieptul copilul
Page 121 and 122: Logodna, atunci când se făcea, av
Page 123 and 124: vârf de brad, cu toate ramurile lu
Page 125 and 126: curte de socrul mare. Pe o masă se
Page 127 and 128: Ritualul de iniţiere a mortului pe
Page 129 and 130: O altă piesă definitorie a portul
Page 131 and 132: Tehnicile prin care sunt alese moti
Page 133 and 134: 5.3.3 Centre de ceramică din Gorj
Page 135 and 136: Târgu-Cărbuneşti: Ionel Traian,
Page 137 and 138: 5.3.6 Ansambluri culturale tradiţi
Page 139 and 140: - „Târgul meşterilor populari o
Page 141 and 142: Bumbeşti - Jiu, Rovinari, Tismana
Page 143 and 144: sărbători comunitare, 5 târguri
Page 145 and 146: - 1 bibliotecă de specialitate a C
Page 147 and 148: dieci, de gramatici şi logofeţi,
Page 149 and 150: În perioada dintre cele doua răzb
Page 151: În 1914 Casa Centrală a Băncilor
Page 155 and 156: zonă de dezvoltare a turismului de
Page 157 and 158: ,,Vestitorul‖, Căminul cultural
Page 159 and 160: ) colaborează cu autorităţile pu
Page 161 and 162: 7.4 Învăţământul 116 Organizar
Page 163 and 164: Imagine şoseaua Transalpina 117 Ce
Page 165 and 166: 8 APRECIEREA GENERALĂ CALITATIVĂ
Page 167 and 168: Punerea în valoare a patrimoniului
Page 169 and 170: Rânca, Săcelu, Târgu Cărbuneşt
Page 171 and 172: Considerăm a fi necesare următoar
Page 173 and 174: stabilesc, modul de conlucrare și
Page 175 and 176: Puncte tari Puncte slabe natural E
Page 177 and 178: Defrişările, depozitarea şi gest
Page 179 and 180: Astfel, din punct de vedere ecologi
Page 181 and 182: ce valorifică tradiţiile zonei.
Page 183 and 184: Protejarea patrimoniului rural şi
Page 185 and 186: Utilizarea peisajului cultural la s
Page 187 and 188: 10.1 Studii de caz din Uniunea Euro
Page 189 and 190: 2,900ha 1993, Parc de la Serralada
Page 191 and 192: S-au stabilit legături cu multe in
Page 193 and 194: Eliminarea speciilor străine invaz
Page 195 and 196: Indicatori cazare pentru o clasă
Page 197 and 198: Ghizii parcului conduc turiştii s
Page 199 and 200: În special în weekend, vizitarea
Page 201 and 202: Acţiuni: Anual există un cerc de
Page 203 and 204:
Comitetul sfătuieşte Consiliul Or
Page 205 and 206:
10.2 Studii de caz şi exemple de b
Page 207 and 208:
Pe la 1185, biserica a fost preluat
Page 209 and 210:
ETAPA 2003 - 2005 - Reconstruirea
Page 211 and 212:
1. Studierea determinanţilor local
Page 213 and 214:
Unul din cele mai recente proiecte
Page 215 and 216:
Oferă cazare unui grup de până l
Page 217 and 218:
- Sprijinirea procesului educaţion
Page 219 and 220:
Cursuri desfăşurate şi supravegh
Page 221 and 222:
OBIECTIVE PRINCIPALE: Organizarea u
Page 223 and 224:
Delimitarea zonelor de risc natural
Page 225 and 226:
Promovarea de noi activităţi inte
Page 227 and 228:
Programe legate de refacerea zonelo
Page 229 and 230:
Stabilirea tipologiilor de peisaj v
Page 231 and 232:
11.2 Propuneri de programe şi acţ
Page 233 and 234:
a. Realizarea studiilor istorice de
Page 235 and 236:
Verificarea controlului legal al in
Page 237 and 238:
Promovarea unor schimburi culturale
Page 239 and 240:
Stabilirea priorităţilor în rest
Page 241 and 242:
11.3.2 Protecţia şi conservarea p
Page 243 and 244:
Creşterea calităţii şi diversif
Page 245 and 246:
În categoria de arte ale spectacol
Page 247 and 248:
Respectul drepturilor creatorului
Page 249 and 250:
mecanisme de „ajutor de stat‖,
Page 251 and 252:
Lansarea de către revistele cultur
Page 253 and 254:
Alcătuirea monografiei localităţ
Page 255 and 256:
Tabăra literară Arghezi - bazată
Page 257 and 258:
11.6.3 Spaţii muzeale şi expoziţ
Page 259 and 260:
Amenajări de turism piscicol şi c
Page 261 and 262:
- Are rol didactic în înţelegere
Page 263 and 264:
Utilizarea adaptivă - presupune re
Page 265 and 266:
Judeţean, pe teritoriul căruia se
Page 267 and 268:
evenimente culturale, festivaluri,
Page 269 and 270:
eneficiază de 17% din fonduri, iar
Page 271 and 272:
y Request‖, SECŢIUNEA II - PROMO
Page 273 and 274:
12 ANEXE 12.1 ANEXA 1 Încadrarea U
Page 275 and 276:
TABEL 6. UTILIZAREA TERENULUI ÎN J
Page 277 and 278:
15 Izvoarele Izvarna 500 16 Cheile
Page 279 and 280:
Legea nr. 5/2000 Nordul Gorjului de
Page 281 and 282:
Nr. Ctr Cod LMI Denumire Localitate
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Nr. Ctr 167) 168) 169) 170) 171) 17
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Nr. Ctr 250) 251) 252) Cod LMI Denu
Page 293 and 294:
Nr. Ctr Cod LMI Denumire „Sf. Ioa
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Nr. Ctr 387) 388) 389) 390) 391) 39
Page 299 and 300:
Nr. Ctr 433) 434) 435) 436) 437) 43
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Nr crt 1) Nr înreg 2) 205/ 02.03.2
Page 305 and 306:
Nr crt 24) Nr înreg 25) 38/ 17.01.
Page 307 and 308:
Nr crt Nr înreg 46) 46/ 01.02.2010
Page 309 and 310:
12.10 ANEXA 10 176 Clase de calitat
Page 311 and 312:
12.12 ANEXA 12 Muzeele și colecți
Page 313 and 314:
Nr. Crt. Denumirea aşezământului
Page 315 and 316:
Responsabil de bibliotecă: 1. Pers
Page 317 and 318:
Colecţii: 6.216 vol., din care: 6.
Page 319 and 320:
12.15 ANEXA 15 Situația biblioteci
Page 321 and 322:
Nr. crt. Localitatea/ bibliotecǎ C
Page 323 and 324:
Nr.Crt. 36 37 38 39 40 41 42 43 44
Page 325 and 326:
12.17 ANEXA 17 178 Elevi înscriși
Page 327 and 328:
Singurele PUG-uri actualizate, care
Page 329 and 330:
Târgu-Cărbuneşti: Ionel Traian,
Page 331 and 332:
Compoziţia bazei sportive: Teren f
Page 333 and 334:
- Aniversarea naşterii lui C-tin B
Page 335 and 336:
- Aniversarea primei ediţii a Fest
Page 337 and 338:
1843-5394. CRĂCIUN, Cerasella, ar
Page 339 and 340:
ŞTEFULESCU, Alexandru, MÂNĂSTIRE
Page 341 and 342:
Legislaţie - Protecţia naturii L
Page 343 and 344:
http://www.judeţulgorj.info/manast
Page 345 and 346:
342
Page 347 and 348:
344
Page 349:
EURO-STRATEGIE, EURO-ADMINISTRAŢIE
show all

Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?