Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

ajuns în oastea lui Tudor Vladimirescu. La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, în
zona din lunca Motrului, aparţinând fostei comune Ploştina a fost organizat viitorul oraş
Motru. Începând cu 1 septembrie 1968, localitatea Ploştina şi satele Dealul Pomilor, Leurda,
Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului Motru, odată cu
deschiderea zonei miniere.
Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost exploatate din 1960 prin deschiderea minelor:
Horăşti, Leurda, Ploştina, apoi prin apariţia Minei Roşiuta şi Motru – Vest, iar în 1976
lucrările de deschidere a Carierei Lupoaia. În ziua de 18 octombrie 2000 oraşul Motru a fost
declarat municipiu prin Legea nr. 180 din acelaşi an.
Oraşul Târgu Cărbuneşti este situat într-o zonă de interferenţă a drumurilor comerciale,
perimetrul actual al oraşului fiind consemnat documentar încă din secolul al XV-lea, mai întâi
ca Târgul Gilortului, apoi ca Târgul Bengăi şi Petreştii de Sus. Prima menţiune se face la 18
ianuarie 1480 într-un hrisov prin care Basarab cel Tânăr confirmă „lui Ticuci şi alţii" stăpânire
peste „satul Gilort fiindu-le veche moşie". La 24 aprilie 1484 Vlad Calugăru atestă
cumpărături de moşii în Târgul Gilort. La 15 iunie 1504 Radu cel Mare aminteşte satul
Petreşti, toponim care va rezista câteva secole.
Petreştii de Sus este numele vechii aşezări ce a precedat actualul Târgu Cărbuneşti şi era
aşezat pe drumul care făcea legătura între castrul roman Admutrium şi Băile Săcelu,
cunoscute şi exploatate de romani. Din anul 1968 comuna Târgu Cărbuneşti a primit statutul
de oraş.
Pe teritoriul Oraşului Bumbeşti-Jiu este situat un castru roman, ce dovedeşte vechimea sa,
precum şi Mănăstirile Lainici şi Vişina (secolul al XIV-lea) fondate de Sfântul Nicodim cel
Sfinţit de la Tismana. Odinioară, era locuit de oameni liberi numiţi moşneni.
În Bumbeşti-Jiu încă se mai găseşte clădirea Oficiului Vamal dintre Regat şi Transilvania,
clădire aflată în momentul de faţă în degradare. Oraşul a fost scena unor lupte crâncene în
primul război mondial, poziţia sa geografică, la ieşirea din Defileul Jiului, fiind una strategică.
Astăzi, oraşul Bumbeşti-Jiu, amplasat în partea de nord a judeţului Gorj de o parte şi de alta
a râului Jiu, este unitate administrativ-teritorială de bază, formată din patru sate: Pleşa,
Tetila, Lăzăreşti şi Curtişoara. Calea ferată Bumbeşti-Livezeni, construită în 1948, permite
una din cele mai impresionante călătorii cu trenul din ţara noastră. Privită de pe înălţimea
viaductelor, Valea Jiului îşi desfăşoară întreaga ei măreţie.
Din oraşul Bumbeşti-Jiu şi Lainici se poate urca în munţii Parâng, pe trasee turistice marcate,
care urmăresc preponderent culmile ce urcă către Vârful Parângu Mare. Astfel, pe valea
râului Chitiul, din Lainici se poate ajunge în Vârful Recii, dar şi în Munţii Pietrele Albe, cu
vestitele păşuni de la Piatra Argelelor din Bumbeşti-Jiu, la Vârful Gropului de 1.559 m
altitudine. Aceşti munţi se remarcă, în perimetrul oraşului, la altitudinea corespunzătoare,
prin păşuni naturale şi o vegetaţie forestieră bogată. Oraşul Bumbeşti-Jiu constituie punct de
plecare pentru diverse trasee din aceşti munţi. Cel mai frecvent folosită este Valea Porcului.
De-a lungul ei, străbătând cheile cu acelaşi nume, pe drumul forestier, se poate ajunge prin
pasul Vâlcan în oraşul Vulcan din Bazinul Petroşani. În scurt timp se ajunge la vechiul drum
ce unea Schela Gorjului cu Jiul de Vest, peste Pasul Vâlcan. Pe aici, în marşul său spre Alba
Iulia, a trecut odinioară Mihai Viteazul şi mult înainte romanii, fiind singura legătură între
Castrul din Bumbeşti şi Sarmisegetuza Ulpia Traiana.
85