Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

În perioada dintre cele doua războaie mondiale, în întreg judeţul erau 215 localuri de şcoală
primară, în care predau 478 învăţători. Faţă de 1913, numărul şcolilor creşte de trei ori iar al
învăţătorilor se dublează.
În perioada 1944-1980 se extinde reţeaua şcolară prin înfiinţarea de noi licee de cultură
generală şi în alte localităţi ale judeţului: Novaci, Sadu, Peştişani, Târgu Cărbuneşti,
Rovinari. Au luat fiinţă secţii serale şi fără frecvenţă și s-a introdus sistemul de perfecţionare
prin rotaţia cadrelor didactice. În această perioadă au luat fiinţă licee de specialitate: Liceu
Agricol Bârseşti, Grupul Şcolar Minier Motru, Grupul Şcolar Forestier Târgu Jiu şi Grupul
Şcolar Materiale de Construcţii Târgu Jiu.
În anul 1948 a luat fiinţă Şcoala Pedagogică de Educatoare prin transformarea liceului
industrial de fete din Târgu Jiu, de la care a preluat întreaga bază materială şi didactică.
Localul a fost clădirea actualului liceu de artă iar internatul era în casa Moanga şi anexele
acesteia. A început şi a continuat cu câte două clase în fiecare an de studiu iar disciplinele
de specialitate au fost predate de profesor Maria Sterescu - română şi Olga Fortunescu -
pedagogie.
Şcolile elementare şi medii legate de activitatea industrială au fost reprezentate în judeţ
odată cu înfiinţarea şcolii de ceramică din Târgu Jiu, care a fost una dintre cele mai de
seamă acţiuni întreprinse de acea „mişcare culturală, economică şi artistică‖, începută în
1894 şi ai cărei iniţiatori şi animatori au fost Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici, Viltolt Rola
Piekarschi.
În anul şcolar 1958-1959 se desfiinţează taxele şcolare, ceea ce a înlesnit cuprinderea în
şcoală a tuturor copiilor de vârstă şcolară. Începând cu anul şcolar 1972-1973 a luat fiinţă la
Târgu Jiu prima unitate de învăţământ superior din judeţ: Institutul de Subingineri cu două
secţii serale: Centrale Termice şi Utilaje pentru Industria Materialelor de Construcţii.
Anul şcolar 1974-1975 este primul an de generalizare al învăţământului de zece ani. În 1967
ia fiinţă Liceul Industrial Motru ca şcoală profesională, cu o secţie de maiştrii, iar în următorii
ani au fost înfiinţate liceele:
- în anul 1971-1972 s-a înfiinţat Liceul Industrial Minier cu secţie de zi şi serală;
- în 1977 a luat fiinţă Liceul Industrial Rovinari, cu profil minier prin transformarea Liceului
Real-Umanist Rovinari, care fusese înfiinţat în 1963;
- în anul 1977-1978 Liceul Industrial Bălteni este transformat în Liceul Industrial aparţinând
Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei;
- în 1973 Liceul Industrial Ţicleni;
- 1971-1972 Liceul Industrial Sadu, liceul teoretic a fost transformat în liceu industrial de
mecanică având două clase; în anul şcolar 1972-1973 a luat fiinţă şi o Şcoală Profesională.
- în 1923 s-a înfiinţat Şcoala Elementara de Meserii: tâmplărie, fierărie, rotărie şi după doi ani
şi cizmărie la care au învăţat copii din aproape toate comunele judeţului în schimbul unei
taxe şcolare pentru întreţinerea şcolii, procurarea materialelor de lucru, etc. În 1944 se
transformă în Gimnaziu Unic pana în 1949. Din 1949 până în 1951 poartă numele de Ateliere
Şcolare când se transformă în Şcoală Profesională, formă în care funcţionează până în
1964.
147