Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

- Stagiul III: integrarea valorilor conservării şi a politicilor de dezvoltare într-o
abordare complexă având la bază principiile dezvoltării durabile;
K. Lynch
(1960)
Prezervare Urmele
evoluţiei
teritoriului.
Calitate
vizuală.
Nivelul
imaginii
mentale.
(percepţie)
Importanţa
relativă.
Controlul
dezvoltării
Tabel 3. Matricea abordării conservării zonelor de patrimoniu
Definirea
imaginii
mentale a
zonelor de
patrimoniu.
Studierea
calităţii
vizuale.
Definirea
imaginilor
pozitive.
Formularea
structurii
vizuale
existente.
G. Cullen
(1961)
Sursa calităţii.
Definirea
elementelor
de peisaj
urban.
Definirea
resurselor
vizuale.
Investigarea
calităţilor
dezirabile a
cadrului
urban.
R. Worskett
(1969)
Formulare,
identificare şi
clasificarea
clădirilor şi
siturilor de
patrimoniu.
Identificare şi
clasificare
clădirilor/
siturilor de
calitate funcţie
de calităţile
fizice şi
culturale.
Redefinirea
ariilor de
patrimoniu
percepute.
Formularea
principiilor de
control al
dezvoltării a
zonelor cu
patrimoniu.
Y. Ashihara
(1981)
Definirea
clădirilor
funcţie de
calitate.
Dezvoltarea
principalelor
idei privind
spaţiile
exterioare.
P. Larkham
(1996)
Monitorizarea
şi evaluarea
schimbărilor
survenite în
calitatea,
valoarea şi
scara clădirilor
Identificarea
parametrilor
calitativi.
Definirea
ierarhiei de
scară.
Monitorizarea
schimbărilor
survenite la
nivelul zonei -
grupurilor de
bunuri de
patrimoniu.
Monitorizarea
actorilor
implicaţi în
procesul de
schimbare.
Sursă: Studiul ”GESTIONAREA CREATIVĂ A PATRIMONIULUI URBAN”, Urbanproiect, Bucureşti, 2007.
11.7.3 Politici destinate zonelor de patrimoniu
N. Cohen
(1999)
Definirea
interfeţei între
clădiri
singulare şi
ansamblu
urban.
(extinderea
prezervării)
Definirea
contextului
urban.
Definirea
calităţilor
esenţiale ale
conservării.
Politicile destinate acestor zone (incluzând ansambluri urbane, situri industriale, peisaje sau
monumente) variază de la intervenţii de întreţinere de rutină la restaurare sau reabilitare a
obiectelor:
Prezervarea - procesul de menţinere a unui bun de patrimoniu în starea actuale prin
aplicarea de măsuri care să menţină forma existentă, integritatea acestuia şi a materialelor.
Restaurarea - implică readucerea bunului de patrimoniu la o stare fizică în care se
presupune că a fost într-un stadiu anterior al evoluţiei sale morfologice.
Protecţia - este acţiunea necesară pentru supravieţuirea unei resurse naturale sau
construite. Termenul se referă de asemenea la protecţia siturilor istorice de vandalism,
probleme de mediu şi intruziune vizuală.
Întreţinerea - este un proces continuu care include toate măsurile practice şi tehnice
necesare menţinerii sitului în stare de funcţionare la standarde care să permită recreerea
fără a dăuna acestora.
260