Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

încasarea de la capii de familie săteni a câte doi lei pe an pentru „întreţinerea şcolilor
săteşti‖.
Una dintre măsurile importante luate ca urmare a apariţiei Legii Instrucţiunii din 1864, pare
să fi fost iniţiativa de a se cunoaşte situaţia învăţământului de la care urma să se plece mai
departe. Statistica arată că 50% din efectivele înscrise urmau şcoala iar numărul fetelor era
de 7% din numărul băieţilor. Anul 1896 dă un amplu şi complet tablou al învăţământului
gorjean din acea perioadă. Judeţul Gorj avea 161 comune rurale şi una urbană. Totalul
populaţiei judeţului se ridica la 165.576 locuitori din care 5.496 din oraşul Târgu Jiu.
Ajungând în epoca moderna şi contemporană putem spune că în 1872 ia fiinţă şcoala
normală care începe să funcţioneze cu două clase primare la şcoala reală şi cu aceeaşi
profesori, Gheorghe Safirin și Gheorghe Căsănescu.
În 1877 la şcoala pedagogică din Târgu Jiu, era înfiinţată prima grădină botanică şcolară din
ţară organizată din iniţiativa profesorului I. Stănculescu 108 . La 1 decembrie 1890 este înființat
ca gimnaziu real, ca apoi să-şi ia denumirea de Gimnaziul ‖Tudor Vladimirescu‖. Din 1919
până în 1933 aceasta a funcţionat ca liceu, devenind încă de la început o instituţie culturală
de prim ordin în Târgu Jiu şi în judeţ datorită faptului că încă de la început în fruntea sa s-au
aflat dascăli în persoana cărora se împletea într-o armonioasă configuraţie omul de cultură,
educatorul distins şi patriotul înflăcărat. Şcoala se deschide la 9 octombrie 1900, cu 42 de
elevi, aproape toţi din Gorj, absolvenţi de curs primar. În 1895 a luat fiinţă Şcoala de
Cântăreţi Bisericeşti care în 1948 a fost desfiinţată.
În anul 1902 a luat fiinţă în localitatea Novaci, Şcoala Elementară de Meserii, având la
început două ateliere: lemnărie-rotărie şi jucării 109 . În 1910, apar şi atelierele de croitorie şi
cizmărie. Şcoala Romano-Germană a luat fiinţă în 1902 şi a funcţionat în Târgu Jiu ca
Şcoala Societăţii Unirea, cu programă proprie pentru limba germană şi cu programa statului
pentru învăţământul primar.
La 1 octombrie 1911 ia fiinţă Şcoala de Meserii din Vădeni, ca şcoală inferioară de meserii
din iniţiativa şi cu sprijinul material al marelui proprietar Dimitrie Plemiceanu. Pentru
înscrierea în şcoală se cerea vârsta de 12 ani şi certificatul de absolvire a cursului primar
urban sau rural.
În expunerea prefecturii Gorj din anii 1911-1912, prezentată Consiliului General Judeţean de
prefectul I. Cocorăscu, situaţia instrucţiunii publice din Gorj raportată la populaţia existentă în
acea vreme este următoarea: 200.859 locuitori din care 191.047 în comunele rurale şi 9.812
populaţia Târgu Jiului.
Din aceştia 45.342 erau bărbaţi, 47.983 femei, 49.761 băieţi şi 47.961 fete. Dintre bărbaţi,
ştiau carte 23.580, 3.120 femei, 26.301 băieţi, 6.573 fete şi fără ştiinţă de carte rămâneau
141.285 persoane, adică aproape 50% din populaţia judeţului. În Târgu Jiu existau trei şcoli
primare, din care două de băieţi şi una de fete. La sate funcţionau 157 de şcoli, din care 153
mixte. La aceste şcoli funcţionau 222 de învăţători, dintre care 17 „avansaţi pe loc‖, 173
titulari şi 32 suplinitori.
108 Constantin Simionescu, Prima grădină botanică şcolară, în ―Natura‖ nr. 4, 1974, pag. 71-72
109 Arhivele Naţionale Bucureşti, fondul Ministerul Învăţământului, nr. 478/1903, f. 53-54
146