Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Bumbeşti – Jiu, Rovinari, Tismana şi Turceni, Căminul Cultural prof. „Titu Rădoi‖ Arcani,
Căminul Cultural „Ion Niţulescu‖ Baia de Fier, Căminul Cultural „Teoteoi‖ Băleşti, Căminul
Cultural „Călugăreni‖ Padeş, precum şi alte cămine culturale în localităţile rurale.
Prima bibliotecă publică a fost înfiinţată la şcoala din Târgu Jiu, în anul 1840 de către
magistratul oraşului (primarul); în 1869, în şedinţa Consiliului General al judeţului, se lua în
discuţie raportul comitetului permanent referitor la înfiinţarea unei biblioteci publice, aceasta
fiind înfiinţată 30 ani mai târziu în 1898. 99 .
În ceea ce priveşte situaţia actuală a bibliotecilor din judeţ, acestea sunt in număr de 70,
dintre care se remarcă din punct de vedere al importanţei, Biblioteca Judeţeană „Christian
Tell” Gorj, care continuă activitatea bibliotecii publice orăşeneşti constituită în 1934, prin
donaţia făcută de Alexandru Christian Tell, nepotul generalului Christian Tell. Aceasta are
sediu propriu, cu patru clădiri, amplasate în diferite puncte ale oraşului (sediul central căruia i
s-a mai adăugat un corp, investiţie din anul 1995, filială pentru copii şi tineret, secţia de artă
„Iosif Keber‖ şi o filială de cartier), precum şi o colecţie de 294.467 volume, din care: 277.545
cărţi şi periodice şi 1493 documente audio-video, 15 documente electronice.
De asemenea, există 8 biblioteci municipale / orăşeneşti: Biblioteca Municipală Motru,
Biblioteci Orăşeneşti în Bumbeşti Jiu, Novaci, Rovinari, „Tudor Arghezi‖ Târgu Cărbuneşti,
Tismana, Turceni, „Nicolae Diaconu‖ Ţicleni, precum şi un număr de 61 Biblioteci
Comunale (vezi Anexa 14 – Lista Bibliotecilor Publice - descrierea şi starea acestora).
În ceea ce priveşte situaţia acestora şi nevoile de dezvoltare, Biblioteca Judeţeană
”Christian Tell” Gorj, nu are spaţiu suficient pentru manifestări şi servicii moderne, nici spaţiu
adecvat pentru colecţia de carte susceptibilă a face parte din patrimoniul cultural naţional, iar
secţia de artă necesită renovare.
În condiţii foarte bune se află bibliotecile din: Ţicleni, Hurezani (care are nevoie însă de mai
multǎ carte nouǎ) şi Târgu-Cǎrbuneşti; în condiţii bune sunt cele din: Rovinari, Albeni,
Aninoasa, Bǎleşti, Bǎrbǎteşti, Bolboşi, Bustuchin, Cǎtunele, Crasna, Cruşeţ, Dragoteşti,
Ioneşti, Leleşti, Licurici, Muşeteşti, Negomir, Peştişani, Polovragi, Prigoria, Sǎuleşti, Schela,
Scoarţa, Stǎneşti, Stejari, Teleşti, Turburea, Ţânţǎreni, Urdari şi Vǎgiuleştiş; în condiţii
improprii desfăşurării activităţii sunt bibliotecile din: Bǎlǎneşti, Berleşti, Borǎscu, Glogova,
Logreşti, Plopşoru, Samarineşti, Vladimir 100 .
La acestea, se adaugă, arhiva clasică si electronică a Centrului Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradițonale Gorj (CJCPCT), cuprinzând informaţii cu
privire la cultura populară şi evenimentele culturale din judeţ, precum și editura CJCPCT
Gorj.
În ceea ce priveşte cultura scrisă, Judeţul Gorj, se poate mândri cu: cercurile culturale şi
mişcarea cooperatistă de la sate, pornite din Gorj şi promovate la nivel de Regat, la sfârşit de
secol XIX, mişcare numită Noul iluminism; întâia revistă şcolară din Regat - Amicul tinerimii
99 ARIMIA , Vasile, GORJUL CULTURAL. Secolul XX (1910-1990), Editura Centrului Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Tg-Jiu, 2009, pag. 345.
100 Conform informațiilor furnizate de Biblioteca Județeana ‖Christian Tell‖, vezi Anexa 14.
139