Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

) colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru protejarea şi
punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional şi aplică în acest sens
prevederile legale în domeniu;
c) participă, la cererea autorităţilor abilitate şi împreună cu acestea, la acţiuni de control al
respectării legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
d) solicită şi primesc, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele şi pentru Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional, de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii
publice şi de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor
şi informării publice, date şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin;
e) controlează respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul Cultural
Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de ministrul culturii şi patrimoniului naţional, potrivit
legii.
Alături de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Gorj, în gestionarea
activității culturale se alătură Biblioteca Judeţeană ‖Christian Tell‖ Gorj, Muzeele, Centrul
judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, Liceul de Muzică şi Arte
Plastice ―Constantin Brăiloiu‖, Şcoala Populară de Artă, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu‖
şi Ansamblul artistic profesionist ,,Doina Gorjului‖ precum şi asociaţiile sau ONG-uri care au
ca obiect declarat patrimoniul şi cultura. Acestea din urmă sunt: Fundaţia cultural ştiinţifică
„General Gheorghe Magheru‖, Asociaţia MONDOTINROM, Societatea Ţăranului Român,
„SOS Copiii Gorjului‖, „Inimi de gorjeni‖, Liga Culturală „Fiii Gorjului‖, etc.
Sunt de remarcat câteva iniţiative deosebite din punct de vedere cultural şi al culturii scrise:
Primul muzeu judeţean de istorie din ţară (1894); Noul Iluminism - cercurile culturale şi
mişcarea cooperatistă de la sate, pornite din Gorj şi promovate la nivelul Regatului, la sfârşit
de secol XIX; Amicul tinerimii (10 octombrie 1895, Gimnaziul ,,Tudor Vladimirescu‖, Târgu
Jiu) - prima revistă şcolară din Regat; Ram - prima editură sătească din România,
specializată în lucrări cu caracter esoteric, avându-i ca fondatori pe fraţii Gheorghe şi Ilie
Dulcu, în perioada 1930-1940, la Aninoasa, Gorj; Antonie Mogoş din Băleşti şi casa care
deschide ‖lada de zestre naţională‖ a Muzeului Satului din Bucureşti; Atelierul de covoare al
Arethiei Tătărescu - cea dintâi şi cea mai importantă iniţiativă naţională de repunere în
drepturile ei fireşti a artei populare, etc.
Din punct de vedere al organizării resurselor, conform datelor furnizate de CENTRUL
JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE
(CJCPCT), din 2010 a fost adoptată şi se află în curs de aplicare Strategia culturală pe
termen scurt, mediu şi lung a Judeţului Gorj, aprobată prin Hotărâre a Consiliului Judeţean.
Există, de asemenea, din 2006 Strategia culturală pe termen mediu şi lung a CJCPCT Gorj,
valorificarea patrimoniului imaterial al judeţului fiind în prim plan: înfiinţarea de muzee şi
colecţii muzeale locale, monografii ale localităţilor, tabără de cercetare etnofolclorică, târguri
ale meşterilor populari, zile ale comunităţilor locale, festivaluri şi concursuri de gen în fiecare
localitate de reşedinţă, etc.
Organizarea sistemelor de utilizare a resurselor reţelei de biblioteci din judeţ se
bazează pe serviciile şi oportunităţile de tip tradiţional, care cuprind: compartimente unice
completare-prelucrare, împrumut la domiciliu pentru adulţi şi copii, consultare pe loc
157