Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor
Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de Târgu Jiu. A fost atestat pentru prima dată întrun
hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502. Există indicii documentare cum că ar fi existat din
timpul lui Mircea cel Bătrân, însă cea mai sigură dată a atestării rămâne totuși cea de la
1502. În 1847 a luat fiinţă Plaiul Novaci, ca un important punct de vamă.
Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren
agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri) şi se întinde spre nord până pe creasta
principală a Munţilor Parâng. Are în componenţă patru sate: Berceşti, Hirişeşti, Pociovalişte
şi Siteşti, cu 6.422 de locuitori, şi se învecinează cu comunele Baia de Fier spre est, Mălaia
şi Voineasa spre nord, Crasna spre vest.
Oraşul Rovinari este situat în partea de Sud-Vest a județului, fiind amplasat pe cursul
mijlociu al râului Jiu, pe malul drept al râului, în zona albiei majore şi a teraselor Jiului la
contactul dintre Subcarpaţii Getici şi Piemontul Getic, la o altitudine de circa 150 m. Rovinari
este al treilea oraş din judeţul Gorj în funcţie de numărul locuitorilor, după municipiile Târgu-
Jiu şi Motru.
Primele date despre teritoriul care corespunde zonei oraşului Rovinari sunt încă din
paleolitic, dar prima atestare a satului Rovinari este menţionată în anul 1497 în actele de
întărire sau daniile făcute de Sigismund regele Ungariei sau Iancu de Hunedoara.
Denumirea satului provine de la cuvântul „rovină‖ care înseamnă mlaştină. A fost înfiinţat pe
locul a șase comune şi a devenit oficial oraş la 9 decembrie 1981.
Oraşul Rovinari, împreună cu cartierele sale Poiana şi Vârţ ocupă o suprafaţă de 2.632 ha, şi
aproximativ 13.500 locuitori. Deşi oraşul este nou, în limitele teritoriului său administrativ sau
găsit urme materiale de locuire din cele mai vechi timpuri, de tipul cetăţilor geto-dacice
sau al castrelor romane (cetatea de la Vârţ-Rovinari sec. I î.Hr-sec. I d.Hr., tezaurul de la
Poiana-Rovinari, castrul Pinoasa-Rovinari, cula de la Rovinari).
Oraşul Ţicleni este o aşezare apărută şi dezvoltată în jurul exploatărilor din industria
extractivă, petrol şi gaze naturale. Vatra localităţii are la origine un vechi sat de moşneni. A
fost ridicat la statutul de oraş în 1968.
Oraşul Tismana a fost declarat oraş la data de 5 aprilie 2004, conform Monitorului Oficial
Nr. 310 din 7.04.2004. Este atestat prin Hrisovul din anul 1385 de către domnitorul Dan I, iar
în documentele veacurilor al XV-lea şi al XVI-lea (3 septembrie 1841 şi 11 ianuarie 1585)
găsim consemnat „oraşul de la Tismana", ceea ce denotă o dezvoltare timpurie a unora
dintre elementele constitutive ale societăţii urbane în acest perimetru.
Oraşul Turceni este situat la sud de Municipiul Târgu Jiu, la o distanță de 55 km pe drumul
judeţean 673 A pe partea dreapta a râului Jiu, la o altitudine ce diferă între 121 m şi 324 m
faţă de nivelul mării. Astăzi localitatea Turceni se compune din următoarele sate: Turceni,
Jilţul, Murgeşti, Valea Viei, Gârbov şi Strâmba.
Trăsătura caracteristică a satelor localităţii Turceni o constituie aşezarea şi dezvoltarea
acestora de-a lungul văilor formate de albiile Jiului şi Jilţului. Transformări esenţiale în viaţa
satelor localităţii s-au produs în urma legilor date de dormitorul Alexandru Ioan Cuza prin
care satele au fost scoase „la şosea‖.
Pe teritoriul localităţii Turceni la confluenţa Jiului cu Jilţul, la dreapta drumului ce leagă
localitatea Turceni de comuna Brăneşti a fost amplasată în anul 1971 Termocentrala Turceni
86