Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

o păduri de molid cu fag şi brad şi de fag cu brad pe roci diferite (11 UAT);
o păduri de fag balcanic cu carpen şi tei şi elemente termofile (11 UAT);
MUNŢI JOŞI CU:
o roci calcaroase, cu păduri de fag balcanic cu elemente sudice (pe alocuri cu relicte
terţiare), pajişti de stâncărie cu elemente termofile (6 UAT);
DEPRESIUNI CU:
o aspect deluros, cu păduri de fag, terenuri agricole şi pajişti (3 UAT).
II. PEISAJE DE DEAL ŞI PODIŞ
DEALURI ÎNALTE
o cu păduri de fag balcanic cu carpen, de gorun cu carpen, pajişti şi terenuri agricole (7
UAT);
DEALURI ŞI PODIŞURI JOASE
o Dealuri cu păduri de gorun cu elemente termofile, cu pajişti stepizate şi terenuri agricole
(30 UAT);
o Podiş piemontan cu păduri de gorun balcanic cu carpen, pe alocuri de gorun cu elemente
termofile, pajişti stepizate cu elemente sudice şi terenuri agricole (43 UAT);
o Podiş piemontan cu păduri de cer şi gârniţă cu alte elemente termofile, pajişti stepizate cu
elemente sudice şi terenuri agricole (8 UAT);
DEPRESIUNI
o cu aspect deluros, cu păduri de gorun cu fag balcanic şi carpen, pe alocuri cu elemente
termofile, pajişti şi terenuri agricole (11 UAT);
o cu aspect de şes, cu păduri de stejar pedunculat, de gorun cu cer şi cu fag balcanic,
pajişti cu elemente sudice şi terenuri agricole (35 UAT).
III. PEISAJE DE CÂMPIE
LUNCI LARGI
o cu zăvoaie de salcie şi plop, pe alocuri cu stejar pedunculat alternând cu pajişti şi terenuri
agricole (10 UAT).
Aşa cum se specifică şi în cadrul PATJ Gorj, studiul peisajului natural este o noutate pentru
planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Conceptul de peisaj are un caracter
generalizator, incluzând relieful, atmosfera, clima şi lumina, fauna, flora, culorile / cromatica,
aşezările umane şi folosinţele terenurilor, schimbările de toate tipurile.
Introducerea în planurile de amenajare a teritoriului, a problematicii peisajului cultural trebuie
să se facă gradat, printr-o serie de studii preliminare la nivel judeţean şi al subcategoriilor de
peisaj din judeţ 12 .
12 Vezi şi metodologia introdusă cu primul studiu de peisaj la nivel teritorial judeţean în toate
componentele sale, realizat la nivel naţional, respectiv: „Studiu de fundamentare amenajare
peisagistică a judeţului Brăila. Renaturarea pentru limitarea efectelor adverse microclimatice şi
punerea în valoare a potenţialului economic şi turistic al judeţului Brăila” (CCPEC/UAUIM,
2009-2011, şef proiect complex: conf. dr. arh. Cerasella Crăciun)
18