Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Delimitarea zonelor de risc natural şi antropic şi stabilirea regulilor de utilizare a terenurilor
delimitate;
Transpunerea în documentaţiile de urbanism a activităţilor din domeniul peisajului cultural
şi natural, precum şi a celor din domeniul monumentelor naturii şi a zonelor de protecţie ale
acestora;
Stabilirea măsurilor de protejare a avifaunei în documentaţiile de urbanism;
Definitivarea planurilor de management şi a regulamentelor ROSPA, ROSCI;
Conservarea pădurii ca unul dintre cele mai complexe şi complete ecosisteme de pe glob,
suport pentru fauna şi flora;
Sensibilizarea publicului asupra tăierilor ilegale de arbori, distrugerii speciilor florei şi faunei
aflate în dispariţie.
11.1.2 Program de protecţie, conservare şi gestionare a resurselor patrimoniului şi peisajului
natural
Acţiuni necesare pentru stoparea degradării patrimoniului natural şi al peisajelor:
Renaturarea şi revitalizarea zonelor fragile şi a celor expuse la riscuri;
Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive;
Recunoaşterea şi promovarea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme;
Crearea cadrului juridic, administrativ, legislativ şi instituţional pentru susţinerea dezvoltării
şi protecţiei patrimoniului natural şi al peisajului, precum şi a subsistemelor de susţinere a
acestora (regim hidrologic, sistem pedologic şi agrochimic, etc.);
Eliminarea disfuncţionalităţilor în patrimoniul natural, generate de sub/suprasolicitare,
mineralizare extensivă, poluare şi distrugere;
Stabilirea categoriilor de intervenţie necesare atât generale, cât şi pe componente şi
paliere specifice, cu referire la tipologii diferite de peisaje (montane, lacustre, de stâncărie,
depresionare, agricole, etc.);
Stabilirea conceptului de dezvoltare a patrimoniului în teritoriu, la scări teritoriale diferite
(macro/mezzo-teritorial) prin colaborare şi parteneriat la nivelul sectoarelor administrative ale
Judeţului Gorj, precum şi la nivel inter-comunal şi inter-orăşenesc;
Definirea unor politici coerente cu privire la creşterea calităţii patrimoniului verde existent la
nivelul UAT-urilor, precum şi dezvoltarea de noi spaţii verzi amenajate, a spaţiilor urbane
publice, a activităţilor, echipamentelor şi serviciilor integrate de sport, agrement, cultură şi
distracţie;
Realizarea unui sistem verde unitar şi coerent la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale,
care să funcţioneze şi să asigure conectarea între macroteritoriu (unităţi de relief, parcuri
naturale, etc.), mezzoteritoriu (rezervaţii, văile apelor, păduri) şi peisajele locale valoroase
(aşezări, monumente, construcţii cu potenţial cultural);
221