Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Elaborarea unui plan de conservare complex, cu opţiuni de conservare a tuturor obiectivelor
(ansamblu, monument, front urban, anexe, împrejmuiri, decoraţie, stilistică şi ornamentică, etc.);
Minimizarea efectelor negative ale noilor facilităţi şi modernizări, asupra monumentelor
istorice (dotări reţele digitale, climatizare şi încălzire);
Identificarea unor potenţiale monumente istorice (vestigii arheologice, clădiri industriale,
clădiri civile şi locuinţe reprezentative arhitectonic din secolul trecut).
b. Evaluarea stării patrimoniului construit şi identificarea disfuncţiilor şi a
problemelor:
Descrierea lucrărilor de restaurare, consolidare, reabilitare efectuate, stabilirea priorităţilor
pe termen scurt şi mediu;
Evaluarea acţiunii factorilor de risc natural 165 , economic, social;
Evaluarea nivelului de dezvoltare urbanistică, a intervenţiilor inadecvate sau a lipsei de
preocupare pentru întreţinere din partea proprietarilor;
Depistarea disfuncţiilor administrative şi financiare şi a factorilor de altă natură care au
afectat/afectează/ vor putea să afecteze, obiectivul în trecut/prezent/viitor;
Evaluarea stării de conservare a ansamblului, clădirilor, construcţiilor şi a altor componente
ale monumentului;
Evaluarea stării de conservare a peisajului cultural cu referire la monument;
Asigurarea secvenţei de cercetare, expertiză şi proiectare la parametrii şi la standardele
impuse de statutul special al imobilelor de patrimoniu, prin atragerea specialiştilor atestaţi de
Ministerul Culturii şi Cultelor (arhitecţi, ingineri constructori, istorici de artă, arheologi,
antropologi, etnografi, etc.);
Dezvoltarea unui comportament ”pro-patrimoniu”, fapt resimţit atât la nivelul comunităţii, cât
şi la nivel individual.
c. Asigurarea măsurilor de protecţie şi gestiune a patrimoniului imobil:
Acţiuni administrative şi de întreţinere a monumentului prin acţiuni de pază, protecţie,
semnalizare.
Stabilirea zonei de protecţie şi eventuala ei reactualizare prin stabilirea unui regulament de
urbanism, cu stabilirea condiţiilor de intervenţie asupra monumentelor şi a vecinătăţii
acestora;
Verificarea legalităţii avizelor şi autorizaţiilor eliberate pentru orice fel de intervenţii asupra
monumentelor înscrise în LMI de către reprezentanţii Direcţiilor judeţene pentru cultură,
culte, patrimoniu cultural naţional (când este vorba de monumente de valoare naţională
precum Ansamblul Brâncuşi), precum şi de către managerii de sit.
165 Legea 575 din 22 oct 2001, Legea pentru Amenajarea teritoriului naţional, identifică zone de risc
natural din cadrul PATJN. Riscurile luate în considerare pentru a defini ariile de risc natural sunt
seismul, alunecările de teren, inundaţiile.
232