Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

4 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ÎN JUDEŢUL GORJ – PATRIMONIUL
ISTORIC ÎN RELAŢIE CU PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT)
Judeţul Gorj este continuatorul fostului Judeţ Jaleş, din care făcea parte la începuturile
Evului Mediu românesc şi care se afla în bazinul râului cu acelaşi nume, fiind citat pentru
prima dată într-un document din 3 octombrie 1385, de pe vremea domnitorului Dan I. Ultima
menţionare a judeţului Jaleş este din vremea lui Ioan Corvin, de la 20 octombrie 1429.
Judeţul Jiul de Sus, viitorul Judeţ Gorj a fost menţionat pentru prima dată în Hrisovul din
29 iulie 1497, nume dat de către domnul Radu cel Mare, prin care acesta dăruia Mânăstirii
Tismana 300 de vedre de vin din judeţul Jiul de Sus. Începând din anul 1568, judeţul este
menţionat în documente cu actuala denumire care derivă din slavonă, limba oficială a Ţării
Româneşti în Evul Mediu, gore („sus‖ în slavonă) de aici Gor jiu, însemnând Jiul de Sus.
4.1 Istoric şi evoluţie. Situri arheologice
4.1.1 Situri arheologice
Judeţul Gorj aparţine ariei de locuire încă din perioada culturii de prund, cu 87 de situri
arheologice valoroase, ceea ce a condus la integrarea acestora în Lista monumentelor
istorice şi a siturilor arheologice (din MO 670bis/2010, vezi Anexa 6)
Situl de la Peştera Cioarei de la Boroşteni, precum şi cel de la Baia de Fier, pune Gorjul pe
harta istorică a epocii pietrei mijlocii (200.000-100.000 î.e.n.). Zona localităţii Boroşteni
aparţine şi aurignacianului mijlociu, ca locuire, adică perioadei dintre 10.000 î.e.n. şi 12.000
î.e.n., cu continuitatea locuirii în neoliticul timpuriu al culturii Starcevo-Criş (3.500-3.000
î.e.n.).
Neoliticul de mijloc, al culturii Vinca-Turdaş a cuprins şi partea de sud şi vest a judeţului Gorj,
cu situl de la Sura (3.500-2.800 î.e.n.).
Neoliticul târziu al culturii Sălcuţa, a cuprins vestul judeţului Gorj (valea Motrului) şi situl de la
Cloşani (2.800-1.900 î.e.n.).
Eneoliticul sau tranziţia spre epoca bronzului(1.900-1.700 î.e.n.), a cuprins întreaga arie a
judeţului, iar siturile arheologice sunt vizibil mai numeroase: Sura, Aninoasa, Petreşti,
Dobriţa, Schela,Vârţu, Baia de Fier şi Stăneşti. Toate aparţin culturii Coţofeni.
Epoca bronzului, reprezentată de culturile Glina III şi Verbicioara, au cuprins extremităţile
sudice şi vestice ale judeţului Gorj, cu descoperiri la Aninoasa.
În Judeţul Gorj, pe lângă mai vechile descoperiri arheologice de la Baia de Fier, Călugăreni,
Polovragi, în ultimele decenii au fost descoperite noi situri, prin cercetările arheologice
sistematice de la Vierşani–Jupâneşti, Ceplea Plopşoru, Roşia de Amaradia. Aceste aşezări
se încadrează cronologic în perioadele bronzului mijlociu şi târziu 34 .
34 Vezi Calotoiu, Gheorghe, Contribuţii la cunoaşterea Culturii Verbicioara în Județul Gorj, Litua 6, pag.
7-42, precum și Calotoiu, Gheorghe, Aşezări traco - geto - dacice în Bazinul mijlociu al Jiului, Tg. Jiu,
2007, pag. 23-28.
42