Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Perioada anterioară se sfârşeşte cu retragerea armatelor otomane din Austria, Ungaria,
Transilvania, Banat, învinse în urma asediului nereuşit al Vienei (1683). Armata otomană
este înlocuită de armata austriacă în 1686, prin Tratatul de la Viena.
La sfârşitul perioadei Ţara Românească este dezorganizată prin mişcarea revoluţionară
condusă de Tudor Vladimirescu, care în 1821 porneşte cu trupele din extremitatea de nordvest
a judeţului Gorj (Tismana şi Padeş) şi desfăşoară acţiuni în special în Oltenia, Bucureşti
şi Vâlcea.
Teritoriul în perioada Protectoratului Imperiului Rusesc – Administraţia Colonială Rusească şi
Domniile Regulamentare (1828-1859)
În această perioadă, cele două ţări româneşti constituie obiectul disputei dintre Imperiul Rus
şi Imperiul Austriac, datorită scăderii puterii militare şi politice a Imperiului Otoman.
În toată această etapă de mare nesiguranţă socială, totuşi acţiunile de organizare a statului
şi de investire în economie sunt prezente, în toată Ţara Românească.
Teritoriul în perioada Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (1859-1877)
Perioada de maximă instabilitate politică din Ţara Românească şi Moldova, datorată în
primul rând adversităţilor dintre marile puteri europene, se încheie odată cu urmările
Convenţiei de la Paris (1858): alegerea Divanelor ad-hoc şi a Adunărilor Elective pentru
domnitori.
Judeţul Gorjiu este statornicit prin Legea de organizare administrativă din 1864 şi se
înfiinţează Comitetul Judeţean Gorjiu care funcţionează la Târgul Jiu. Dezvoltarea socială şi
a populaţiei judeţului, precum şi dezvoltarea reţelei de localităţi, fac un mare salt după anul
1864, când începe împroprietărirea ţăranilor eliberaţi de sarcinile feudale şi care se conjugă
cu preluarea de către stat a proprietăţilor mănăstirilor.
Teritoriul în perioada Regatului României (1877-1918)
În perioada Regatului, care începe cu recunoaşterea internaţională a Independenţei (1878) şi
se termină cu întregirea ţării după Primul Război Mondial, s-a creat în România statul
capitalist modern.
Judeţul Gorj este în continuare un judeţ în care populaţia are preponderent activităţi agricole,
pastorale şi de exploatare a lemnului. Începe exploatarea rudimentară a unor resurse
energetice (antracitul de la Schela, petrolul, gazele naturale), accentuate prin exploatarea
sistematică a grafitului de la Baia de Fier şi a lignitului de la Rovinari, începute de armata
germană în timpul ocupaţiei (1916-1918).
Teritoriul în perioada Regatului României Unite (1918-1947)
Perioada interbelică este cea în care se instaurează capitalismul în România, în condiţiile
excepţionale oferite de unirea cu provinciile locuite de români situate în Austria, Rusia şi
Ungaria. Statul român face dovada unei capacităţi remarcabile de administrare şi de
organizare a unei ţării, cu un teritoriu şi cu o populaţie mult crescută.
Sfârşitul perioadei analizate este determinat de marea ruptură produsă de cel de-al Doilea
Război Mondial, de instabilitatea politică acută care a precedat acest război şi care i-a
succedat.
Teritoriul în perioada Republicii Socialiste (1947-1989)
45