Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

5 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ÎN JUDEŢUL GORJ – PATRIMONIUL
CULTURAL MATERIAL ŞI IMATERIAL
Studiul antropologic este construit pe două repere principale: patrimoniul imaterial specific
legat de practicile sociale, tradiţii, obiceiuri, care particularizează zona culturală a Gorjului şi
patrimoniul cu caracter antropologic privind populaţia locală, ca elemente importante de
patrimoniu şi peisaj cultural.
5.1 Fondul tradiţional istoric şi etnografic. Tradiţii, obiceiuri, cutume ca
elemente de modelare a modului de viaţă al oamenilor.
5.1.1 Patrimoniul imaterial. Elemente de peisaj cultural şi practici sociale tradiţionale
Un aspect important legat de tradiţiile gorjene este legat de întemeierea vetrei şi a moşiei
satelor, fenomen relaţionat cu o serie de acte rituale. Din datele culese, în judeţul Gorj se
practică împlântarea părului sau stâlpului pe locul ales de întemeiere (satele Brătuia,
Olteanu) şi ocolirea locului cu o greutate în braţe sau călare pe un animal (satul
Peştişani). S-au întâlnit cazuri în care domnitori români au fost menţionaţi în tradiţiile de
întemeiere: Alexandru Ioan Cuza (Dumbrăveni, Valea cu Apă).
Obiceiuri de recunoaştere, fixare şi rezolvare a pricinilor de hotar pe teritoriul judeţului
Gorj:
Satul Peştişani: se jura cu brazda de pământ pe cap; e stabilea mărimea satului după
distanţa pe care o putea străbate un om călare sau pe jos timp de o zi sau o zi şi o noapte.
Satul Brătuia: se dădea ocol hotarului cu o brazdă de plug.
Satul Brăneşti: se cărau în spate o piatră, un sac de pământ sau un om din centrul satului
spre hotarul cu altă aşezare pentru a se stabilii mărimea moşiei.
S-au descoperit urme care demonstrează că unele sate şi-au părăsit vetrele vechi. Acest
fenomen a avut cauze diverse: condiţiile geografice nefavorabile (satul Olteanu), ieşirea din
devălmăşie (satele Brătuia, Berleşti), măsurile administrative şi de sistematizare (satele
Dumbrăveni, Stoina), dorinţa locuitorilor de a se apropia sau depărta de căile de comunicaţie
(satele Prigoria, Valea cu Apă), cauze necunoscute (satele Brăneşti, Borăscu). De
asemenea, există toponime care indică vatra aşezărilor părăsite: silişte (satul Valea cu Apă),
cetate, locul zis al uriaşilor: Stoina.
93