Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

Tehnicile prin care sunt alese motivele ornamentale sunt variate:
- alese în vergi (între ţesătură şi alesătură);
- alese în spetează (se alege cu mâna);
- alese în degete, în aţă sau în sec;
- alese cu suveica (alternarea rândurilor de culoare cu suveica şi cu mâna);
- alese pe rost sau în rost (folosite la compunerea motivelor);
- nevedite în patru iţe cu modele;
- alesătură în drot şi neveditul cu cocleţi, cu modele în mai multe iţe.
Modelele alese sunt în general geometrice. Cele mai simple motive decorative geometrice
sunt verguleţele, vergătura (adică linia dreapta dispusa orizontal), zimţişorii (linia punctată),
îngrădea, păşituri, ochiuri (linii curbe). Printre motivele geometrice având la origine elemente
din natura înconjurătoare ori din cosmos; apar mai frecvent:
brăduţul, râul, steaua, steluţa; întâlnim şi motive zoomorfe: şarpe, cocoş, păianjen, etc.
Caracteristicile portului popular au suferit modificări la sfârşitul secolului XIX, prin prisma a
două tendinţe. Mai întâi pare, în cadrul păturilor înstărite şi a intelectualităţii satelor, să se
poarte costumul schileresc. Moda a început întâi la bărbaţi şi s-a extins şi la femei prin
introducerea unei haine lungi, foarte bogat lucrate şi a altor piese de acelaşi gen. Pătruns
treptat, datorită costului ridicat pe care l-a avut la început, fiind lucrat din postav alb de
factură industrială, cu timpul modelele s-au transpus şi pe dimie mai fină, ceea ce a permis
extinderea lui la mai multe categorii de ţărani. Moda costumului schileresc a prins
extraordinar de mult, a fost deosebit de apreciată, a reuşit să înlocuiască în bună măsură
costumul bărbătesc tradiţional şi să introducă piese noi în costumul femeiesc. Se poate
spune că portul costumului schileresc constituie o treaptă importantă în dezvoltarea portului
din zona Gorjului.
Concomitent cu introducerea costumului schileresc se produce la început timid, din spirit de
imitaţie la familiile mai înstărite, apoi cu o forţă extraordinară, ofensiva portului unguresc. Atât
de masivă s-a manifestat această ofensivă încât există astăzi tineri care consideră costumul
compus din cămaşa albă cusută cu negru şi catrinţe din postav negru, brodate cu mătase şi
fir, a fi costumul tradiţional al zonei. Spre deosebire de moda costumului schileresc, moda
costumului unguresc a influenţat în primul rând portul femeiesc şi numai în oarecare măsură
pe cel bărbătesc. Explicaţia succesului dobândit este simplă şi procesul apare firesc, foarte
multe femei l-au adoptat în timpul războiului când din cauza pierderilor suferite de multe
familii, costumul tradiţional foarte colorat, părea în neconcordanţă cu starea de spirit a
satelor. Femeile cernite preferau culorile sobre, alb și negru, ale costumului unguresc.
Schimbarea condiţiilor de viaţă şi de muncă a dus la schimbarea concepţiei, femeile
preferând să adopte costumul unguresc, mai simplu de procurat şi mai uşor de purtat. Din
această cauză, costumul s-a răspândit pe toată suprafaţa judeţului cu mici excepţii. Portul
costumului unguresc marchează o nouă etapă în evoluţia portului gorjenesc, care s-a
integrat perfect fără să aibă o legătură cu cel tradiţional. Din cele de mai sus apare evident
faptul că transformările costumului s-au făcut în acelaşi mod, în toată zona etnografică a
Gorjului.
129