Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

- Vârţ (distrus în prezent de termocentrala Rovinari). Ferme romane de tip villa-rustică se
găsesc la Târgu-Jiu, Săcelu, Ciocadia, Iezureni, Dăneşti.
De o mare importanţă sunt necropolele tumulare din Gorj, de la Vârtopu-Ciuperceni sau
Teleşti-Drăgoieşti, precum şi necropola de la Vârtopu-Ciuperceni din bronz timpuriu,
necropola de la Teleşti-Drăgoieşti şi tezaurul monetar de secol II-III de la Bumbeşti Jiu. De
asemenea importante, sunt descoperirile arheologice ce cuprind mormintele de la Vârtopu-
Ciuperceni, din epoca bronzului timpuriu, 1.800-1.600 înainte de Hristos şi necropola de la
Teleşti-Drăgoeşti, care cuprinde 59 de movile cu obiecte din secolul IV-V înainte de Hristos,
dar şi un tezaur monetar de 92 de monede din argint din epoca romană.
4.1.2 Condiţii social-istorice. Evoluţia împărţirii administrative şi istoricul judeţului.
Teritoriul în perioada de dinainte de întemeierea statului feudal 36
Teritoriul actualului judeţ Gorj a făcut parte din statul dacilor. Poziţia teritoriului, la sudul zonei
în care au fost construite cele mai importante aşezări întărite ale dacilor, a făcut ca rolul de
apărare al aşezărilor din Gorj, să fie determinant în teritoriu. Ulterior, organizarea politică şi
socială a populaţiei din teritoriul studiat, este probabil distrusă temporar din cauza marii
invazii tătare din 1.241-1.242 e.n., dar după înfrângerea tătarilor, la care au contribuit şi
cnezii valahi, populaţia se reorganizează în unităţi teritoriale de tipul cnezatelor sau
voievodatelor.
Teritoriul în perioada dintre întemeierea statului feudal Ţara Românească (intervalul dintre
1310 şi 1352) şi începutul vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi (1524)
În intervalul dintre anii 1310 şi 1352 domnitorii Basarabi unifică formaţiunile statale situate în
dreapta şi stânga râului Olt şi întemeiază statul feudal Ţara Românească, cu o situaţie
politică schimbătoare, fie vasal alternativ regilor Ungariei şi Sultanului Înaltei Porţi, fie stat
independent.
Ţara Românească era organizată în judeţe administrate de câte un ispravnic numit de
domnitor şi care avea reşedinţa într-o localitate de scaun. Primul judeţ menţionat în Ţara
Românească, la 1385, este Judeţul Jaleş, cu reşedinţa până la 1444 în satul Dăbăceşti,
reşedinţa judeţului se mută apoi în sec. XV la Târgul Jiu şi denumirea judeţului se schimbă
în Gorjiu.
Teritoriul în perioada de vasalitate faţă de Sultanul Porţii Otomane a Principatului Autonom al
Ţării Româneşti (1524-1716)
La sfârşitul perioadei istorice anterioare, Oltenia, inclusiv Judeţul Gorj, se află sub jurisdicţia
Banului Craiovei, numit dintre boierii Craioveşti, care avea o anumită independenţă faţă de
domnitorul ţării, influenţând uneori politica acestuia. Teritoriul judeţului, cu scaunul la Târgu
Jiu, se extinde în această perioadă spre est (comuna Alimpeşti), spre sud (comunele Ioneşti
şi Turceni) şi spre sud-vest (comuna Slivileşti).
Teritoriul în perioada Administraţiei Militare Austriece şi a Administraţiei Semi-Coloniale
Otomane (1716-1828)
36 Conform Studiului Istoric, realizat în cadrul documentaţiei PATJ Gorj – iunie 2011.
44