FAMILIA Revistă de cultură Nr. 2 februarie 2008 ... - Revista Familia

Maria Vaida
sau despre viaţa împăratului M.
Aureliu realizată de fiul cronicarului
umanist Miron Costin, a urmat Critil
şi Andronic, „un romanţ” tradus în
româneşte, al scriitorului Balthasar
Gracian, din păcate fără să ştim
numele traducătorului, iar apoi
Selestina, „poveste ispaniolească”
rămasă în manuscrisele academice
cu nr. 452 şi 474, prelucrare atribuită
lui Costache Negruzzi. Serdarul
Barbu Tempeanu traduce în 1839
Întâmplările lui Lazarilă Torma(El
Lazzarillor de Tormes), dar şi acesta
rămâne în manuscris, deci aria
de circulaţie a operei este foarte
restrânsă.
Mai norocoasă este capodopera
Don Quijote a lui Cervantes, tradusă
de Ion Heliade Rădulescu în 1840
şi publicată în revista Curierul
de ambe sexe, cu o prezentare a
scriitorului Miguel de Cervantes
Saavedra (a cărui viaţă a fost chiar
mai aventuroasă decât a vestitului
său hidalgo) şi un Prolog realizat
de scriitorul român care înţelege
valoarea inestimabilă a operei
traduse. Romanul este apoi tipărit de
scriitorul paşoptist în două volume.
Prin publicarea în presă şi tipărire se
obţine extinderea ariei de informare
în toate provinciile româneşti, dar
mai ales la Bucureşti. Este rândul altor
intelectuali români din secolul al XIXlea
să aibă preocupări hispaniste, de
data aceasta obţinute pe cale directă,
prin călătorii (Mihail Kogălniceanu,
1846; Vasile Alecsandri, 1953), sau
studii la Universitatea din Madrid
(Andrei Vizanti, 3 Ştefan Vârgolici,
3 Andrei Vizanti, Breve noticia la Historia
de la Rumania.Thesis sostenida por A.
Vizanti en el acto de recibier el grado de
licenciado en la Facultad de Filosofia y
Letras, Madrid, 1868
158
1865-1868) 4 . O altă lucrare, semnată
de de Ion Codru-Drăguşanu,
Peregrinul transilvan este trimisă
Academiei Spaniole din Madrid,
prin intermediul „lingvistului Pedro
Felipe Monlau, care era familiarizat
cu limba noastră şi care a subliniat
latinitatea şi frumuseţea acestei
lucrări, făcând numeroase referiri
la materialul lingvistic furnizat de
cartea lui Drăguşanu. Ion Codru
Drăguşanu este astfel cel dintâi scriitor
român prezentat şi recomandat de
Academia Real Espagnola, ceea ce
nu e un merit de trecut cu vederea.” 5
Scriitorul Mihail Kogălniceanu
este inclus în antologie cu lucrarea
Notes sur l’Espagne, 1846 (din iunie
până în septembrie), profesorul
Mircea Popa considerând că
un popor poate fi cunoscut prin
surprinderea sa în intimitatea directă
şi nefalsificată, chiar frapantă
uneori. Mărturisirea mentorului
Daciei literare este încântătoare:
„Crează-mă, am o simpatie pentru
Espana, o iubesc ca ţara mea, îi sunt
foarte îndurător pentru metehnile
sale. În toată scrierea m-am ferit de
personalităţi. Este un popor cu mari
virtuţi”. 6 Se adeveresc aici afirmaţiile
coordonatorului, cum că Spania este
un univers fascinant, iar lucrarea de
faţă este o pildă vie a acestui adevăr,
confirmând, dacă mai era necesar,
utilitatea acestei antologii.
Foarte interesantă ni se pare
4 Ştefan Vârgolici, Minunata poveste
a iscusitului hidalgo Don Quijote de la
Mancha în Mircea Popa, Spania descoperită
de români, Ed. Dacia, Cluj- Napoca,
2007, p. 8
5 Mircea Popa, Spania descoperită de
români, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2007, p. 9
6 Mihail Kogălniceanu, Notes sur l Espagne,
1846, în Mircea Popa, Spania descoperită
de români, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
2007, p. 42.