FAMILIA Revistă de cultură Nr. 2 februarie 2008 ... - Revista Familia

Ador
Pe tine te-ador, fân mirositor,
căci în tine găsesc
mândria spicelor coapte.
Pe tine te-ador, fân mirositor, ce ocroteşti
tălpile goale ale copiilor.
Pe tine te-ador, copac aspru,
căci frunzele căzute din coroana ta
nu găsesc jalea.
Pe tine te-ador, copac aspru,
Căci spatele Lui l-ai acoperit,
atunci când sângele din El a şiroit.
Pe tine te-ador, firavă lumină din pâine,
în care clipa-i sălăşluită –
plutind spre malul nostru
pe-o cale tainică.
Tatăl nostru
Deseori şi îndelung de undeva mă urmăreşte,
cu priviri ce chipul şi azi mi-l ţintuieşte –
Ştii tu, oare – ştii tu, fratele meu,
cât de mult Tatăl nostru ne-a iubit şi ne iubeşte?
Nimeni nu cunoaşte profunzimea acestor cuvinte
şi prin cât de mari suferinţe a trecut –
cauzele mai îndepărtate nu le cunoaştem
şi nici singurătatea de pe crucea de lemn.
Însă nu sângele ce-n pom a înflorit,
şi nici truda ce rodi-va în pâinea de mâine –
a rămas îndepărtarea de Tatăl Ceresc
şi-acel dureros înghioldit…
Pentru fraza: – De ce m-ai părăsit?
şi pentru-al Mamei mele suspin, Părinte,
două vorbe de pe buzele Tale le-am reţinut:
Tatăl nostru – cele mai simple cuvinte.
75