discurs critic (social, politic, de exemplu cu referire la mediul de origine) sînt evidentdezirabile, însæ potenflialul lor critic va fi, prin modul de expunere, estompat,pînæ la suprimare. Intervenflia curatorialæ nu mai poate fi privitæ ca fiind o mediere,dar nici ca o reinterpretare, negenerînd un suplimentar registru conceptual de circumscriereanaliticæ a lucrærilor.În critica postcolonialistæ a anilor ’90 6 , accentul se deplaseazæ pe practici øi procesesociale øi imaginative, în detrimentul unor formule fixe, prestabilite de operare. Înacest context, Hal Foster descrie, în The Return of the Real, cum fanteziile primitivistedespre alteritate sînt absorbite, în anii ’90, într-o paradigmæ realistæ, prin care„alteritatea este privitæ ca fiind de-adeværatelea“. 7 În imaginea celuilalt vor fi proiectatecoordonate politice contemporane, ceea ce are consecinfle ce depæøesc codareaclasicæ automatæ identitate-alteritate. Hal Foster vorbeøte despre apropriereaalteritæflii în postmodernism: explorarea alteritæflii se realizeazæ mai curînd prinvechea formulæ a ceea ce Foster numeøte „to other the self“ decît prin „to selvethe other“, care ar fi putut face, afirmæ Foster, posibilæ diferenfla. Nevoia de a exotizasinele, de a se autoprezenta printr-o oglindire în alteritate, are drept consecinflænu numai <strong>idea</strong>lizarea alteritæflii (chiar dacæ va fi ancoratæ în politic øi social), ci øi nevoiade a o consuma, anihilîndu-i diferenflele determinante. Referindu-se la politiciidentitare din domeniul artei contemporane bazate pe aceeaøi reprezentare ego(artistul în acest caz)-alteritate (teritoriul în care opereazæ), Hal Foster descrie dezvoltarealor printr-o reciprocæ invocare a autenticitæflii celuilalt, ca garant al autenticitæfliiproprii.Expunerea lui H. Foster pare a fi paradigmaticæ pentru HKW, unde lucrærile sînt prezentateca substitute ale unor culturi, înscenate ca „tematici culturale“, modelatesæ devinæ, prin expunere, coincidenfla unui cotidian exotic cu unul local, nu mai puflinfictiv. Polifonia unor circumscrieri precum spontaneitate socialæ sau individualitate,rezonantæ cu lucrærile în sine, dar invalidatæ prin transferul asupra unui „general“ proclamatartificial, devine contemplare narcisistæ, chiar cînd este reatribuitæ de cætre institufliepropriilor practici din cadrul programelor curatoriale.Tot astfel, titlurile expozifliilor – Spaflii øi umbre, Vis øi traumæ, Apropiere îndepærtatæ– rezoneazæ mai curînd cu un registru livresc næscut într-un birou HKW decît cuo lucrare importatæ de peste Ocean. Titlurile învæluie sonor obiectul expus, mitizîndu-l,obscurizîndu-l, pînæ la pronunflarea unui sine, surprins în neastîmpærul parcurgeriiunor succesive alteritæfli.Note:1. Comunicatele de presæ pot fi consultate pe pagina web www.hkw.de. Expozifliile implicæ øi manifestæri colaterale(de ex., petreceri inaugurale cu DJ, concerte, dans sau serii de conferinfle), pe care nu le voi analiza îneseul de faflæ, rezumîndu-mæ la expozifliile de artæ organizate de Departamentul pentru Artæ Plasticæ, Filmøi Medii al HKW.2. De ex., practicate la „Art of the Fantastic“ – 1987, Indianapolis Museum of Art; „Magiciennes de la Terre“– 1988, Centre Pompidou, Paris; „The Decade Show: Frameworks of Identity in the 1980s“ – 1990, Museumof Contemporary Hispanic Art, New York.3. Alæturi de Shaheen Merali, expoziflii øi programe adiacente sînt curate øi de Annette Bhagwati, Ackbar Abbas,Lydia Hausstein, Christopher Phillips, Geeta Kapur etc.4. Nu mæ voi referi aici la contribufliile academice prezentate la seriile de conferinfle organizate de cætre HKW,în paralel cu fiecare expoziflie.5. Marius Babias, „Subject production and political art practice“, in Afterall, nr.9, The London Institute, London,2004, pp. 101–110.6. Demaratæ, de ex., prin James Clifford, The predicament of culture, Cambridge, 1988; Robert Young, WhiteMythologies, London, 1990; E. Sprinkler (ed.), Edward Said. A Critical Reader, Cambridge, 1992.7. Hal Foster, The Return of the Real, Cambridge, London, 1996, pp. 172–203.ness is seen as real” 7 . In the image of the other, political contemporarycoordinates will be projected with consequences that surpassthe automatic classical encoding in identity – otherness. Hal Fostertalks about the appropriation of otherness in postmodernism:the exploration of otherness will rather be done through the old formulathat Foster calls “to other the self” than through “to selve theother”, which, according to Foster, could have made possible the difference.The need to make the self exotic, to self-present throughthe other has for consequence not only the <strong>idea</strong>lization of otherness(even if rooted in political and social issues) but also the need to consumeit, annihilating its defining differences. Referring to identitypolicies in contemporary art, based on the same paradigm ego– otherness (here, artist – territory), Hal Foster describes their developmentthrough a mutual reference to the other’s authenticity asa guarantee of their own authenticity.H. Foster’s demonstration seems to be paradigmatic for HKW, wherethe works are presented as substitutes of cultures, stages as “culturalthemes”, modeled to become the coincidence of an exotic anda local, no less fictitious, day-to-day. The polyphony of descriptionssuch as social spontaneity or individuality, the echo in the works assuch, but invalidated through the transfer on something “general”proclaimed as artificial, becomes narcissist contemplation even whenit is redistributed by the institution to the in-house practices of thecuratorial programs.In the same way, the titles of the exhibitions – Spaces and Shadows,Dream and Trauma, Far Closeness – resemble more the bookishstyle of the HKW offices than a major work from across the ocean.The titles embrace in sound the exhibit turning it into myth, hiding itto the uttering of a self, caught in the restlessness of crossing successiveothers.Translated by Izabella BadiuNotes:1. The press releases are available at www.hkw.de. The exhibitionsare accompanied by collateral events (i.e. opening parties with DJ,concerts, dancing or series of conferences) that I am not analyzingin this essay as I only discuss the art exhibitions organized by theFine Art, Film and Media Division at HKW.2. For example at “Art of the Fantastic” – 1987, Indianapolis Museumof Art; “Magiciennes de la Terre” – 1988, Centre Pompidou, Paris;“The Decade Show: Frameworks of Identity in the 1980s” – 1990,Museum of Contemporary Hispanic Art, New York.3. Alongside Shaheen Merali, adjacent exhibitions and programs arealso curated by: Annette Bhagwati, Ackbar Abbas, Lydia Hausstein,Christopher Phillips, Geeta Kapur, etc.4. I am not referring here to the academic contributions presentedin the series of conferences organized by HKW in parallel witheach exhibition.5. Marius Babias, “Subject production and political art practice”in Afterall, no. 9, The London Institute, London, 2004, pp. 101–110.6. Started for example with James Clifford, The predicament of culture,Cambridge, 1988; Robert Young, White Mythologies,London, 1990; E. Sprinkler (Ed.), Edward Said. A Critical Reader,Cambridge, 1992.7. Hal Foster, The Return of the Real, Cambridge, London, 1996,pp. 172–203.100
Renaud Auguste-DormeuilGlobal Fleet, KLM Royal Dutch Airlines no. 17/124, PH-BFS, City of Seoul, 2005, Fire drawing, 359 cm × 122 cm, photo: Menni van BeekCe mai ræmîne din paradis?Claire StaeblerGlobal Tour, Art, Travel & Beyond, AT W139 Amsterdam, 17 decembrie 2005– 22 ianuarie 2006O societate seamænæ cu monumentele sale. (Jochen Gerz)Colaborator regulat al revistei IDEA, tînærul curator francez Amiel Grumberg dezvoltase,începînd cu 2001, un proiect de expoziflii itinerante intitulat Global Tour, Art,Travel and Beyond. Urmîndu-øi puternica intuiflie, Amiel Grumberg dorea sæ exploreze„legæturile primejdioase“, punflile economice, sociologice øi estetice între artæ øi turism.Dispærut prematur, Amiel nu îøi va fi væzut proiectul realizat; însæ, în cele dinurmæ, graflie eforturilor colaboratorilor sæi, artiøti øi echipa de la W139 Amsterdam,proiectul sæu a væzut lumina zilei în primul loc pe care Amiel Grumberg îl dorise.Global Tour propune, prin intermediul lucrærilor a aproximativ douæzeci de artiøtiWHAT’S LEFT OF PARADISE?Claire StaeblerGlobal Tour, Art, Travel & Beyond, AT W139 Amsterdam,17 December 2005 – 22 January 2006A society resembles its monuments. (Jochen Gerz)Constant collaborator of IDEA magazine, the young French curatorAmiel Grumberg, had developed since 2001 the project of itinerantexhibitions entitled Global Tour, Art, Travel and Beyond. Followinghis strong intuition, Amiel Grumberg whished to explore the “dangerousliaisons”, the economical, sociological and esthetic bridgesbetween art and tourism. Deceased prematurely, Amiel would neversee his project completed and only thanks to his partners, artistsand the team from W139 Amsterdam, Global Tour finally cameto the light in the first location Amiel Grumberg had chosen for hisproject.Global Tour proposes, through the work of some twenty artists fromall horizons, a reflection upon mass tourism, its contemporary orientations,and its economical and social impact worldwide. The invitedartists deconstruct the massively used procedures of tourism marketing.Combining existing works and specific productions, GlobalCLAIRE STAEBLER este critic de artæ øi curator la Palais de Tokyo, Paris.CLAIRE STAEBLER is an art critic and curator at the Palais de Tokyo, Paris.101
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8:
arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10:
arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12:
arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14:
arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16:
arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17:
arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22:
arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24:
arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45:
10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47:
Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49:
Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51:
Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53: Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55: Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57: story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59: O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61: imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63: Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65: I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67: I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71: Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73: Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75: workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77: create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79: 76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81: Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83: particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85: Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87: lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89: privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91: înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93: el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95: Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97: Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99: Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101: Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 104 and 105: Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107: din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109: insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111: Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113: tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115: subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117: cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119: prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121: peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123: Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125: mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127: Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129: (Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131: Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133: øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135: cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137: Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139: promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141: „prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143: cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145: Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147: Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149: Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151: toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153:
Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155:
teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157:
priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159:
Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161:
S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163:
împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165:
Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167:
lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169:
s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup
Change language