Descarcă revista în format PDF - idea

Oraø al paniciiPaul Virilio„Atunci cînd mæ cuprinde frica, inventez o imagine“, scria Goethe. Astæzi,nu e nevoie sæ inventæm o astfel de imagerie mentalæ, imaginea instrumentalæne e furnizatæ instantaneu de televiziune. Relatînd explozia înzbor a navetei Columbia, un jurnalist constata: „Ca øi cum repetiflia arveni de hac de una singuræ inexplicabilului, imaginea reluatæ la nesfîrøitdevine semnætura dezastrelor contemporane“. Astfel, succesiunii nesfîrøitea sateliflilor imensei periferii a Oraøului-Global i se adaugæ de-acum reluareaneîncetatæ a imaginilor terorizante; „stare de asediu“ a spiritului telespectatorului,al cærei cel mai evident rezultat este ascensiunea acesteipsihoze OBSIDIONALE care afecteazæ populafliile în era globalizærii.În lipsa unei scriituri a dezastrului uøor de înfleles de cætre fiecare,mijloacele telecomunicærii de masæ ne impun propria lor semnæturæpentru a identifica teroarea.„Toate emofliile øi fricile noastre au fost luate ostatice începînd cu 11septembrie 2001“, semnala Susan Sarandon în aceastæ privinflæ, øi nue întîmplætor faptul cæ, o datæ în plus, actriflele øi actorii americani sîntprimii care au ghicit intensificarea pericolelor, dupæ exemplul celor dealtædatæ, precum Chaplin sau, mai tîrziu, John Garfield, victime ale maccarthismului.Færæ niciun recul critic în fafla avalanøei, spectatorul este astfel supus reproducerii,care nu mai e, deja, cea a imaginilor stereotipe de care nevorbea Walter Benjamin, ci halucinaflia colectivæ a unei imagini unice,teatru optic al unei panorame teroriste circulare. Ceea ce propun sænumim: iconoclasmul PREZENTÆRII în timp real, care depæøeøte,de-acum, vechiul iconoclasm al REPREZENTÆRII în spafliu real a imaginilorpictate sau sculptate, printre ale cærui ultime exemple se numærædistrugerea statuilor lui Buddha de la Bamian, în Afganistan, sau devastareamuzeului de arheologie din Bagdad.Simptom creator de panicæ al unui veritabil buclaj al imaginarului 1 , febraOBSIDIONALÆ care loveøte astæzi mentalitæflile este primul semn caracteristical unei FORCLUDERI temporale – øi, sæ speræm, temporare – aacestei experienfle, a acestui TEST în mærime naturalæ al mondializærii.Aceastæ „mare închidere“ a unei informaflii „metageofizice“ deveniteplanetaræ, adicæ a ceea ce anumifli guru denumesc creierul global, viziuneciberneticæ ce a înlocuit acel fantastic politic care a preluat øtafetafantasticului social de tristæ amintire al anilor ’30.De fapt, dacæ frica este ingredientul de bazæ al fantasticului, administrareafricii publice, care a debutat cu vreo patruzeci de ani în urmæ cu„echilibrul terorii“, îøi reintræ în atribuflii din toamna lui 2001, pînæ la operafliunea„Øoc øi groazæ“ din Irak, unde am asistat la adeværate „scamatorii“multimediatice, cînd asasinii sinucigaøi øi forflele coalifliei se dedauPAUL VIRILIO este arhitect, filosof, eseist øi critic media, preocupat în special de probleme legatede urbanism øi de implicafliile noilor tehnologii asupra stilului de viaflæ occidental. Printre cærflilesale se numæræ: L’espace critique (1984; ed. rom., 2001), L’écran du désert (1991), L’insécuritédu territoire (1993), Cybermonde, la politique du pire (1996).încîntafli la subjugarea mulflimilor, cu un exces de mijloace pirotehnice care,în lipsa utilizærii faimoaselor „arme de distrugere în masæ“, uzeazæ øi abuzeazæde aceste „arme de comunicare“, masive øi ele, al cæror arsenalnu înceteazæ sæ se dezvolte graflie antenelor parabolice øi reuøiteloracestor „operafliuni psihologice“ (PSY OPS) al cæror scop este ræspîndireapanicii, sub pretext cæ o îndepærteazæ.„Iluzia hiperputerii s-a næscut din dispariflia Uniunii Sovietice“, declaraEmmanuel Todd. 2 Aceastæ iluzie opticæ s-a menflinut, se pare, datoritæabsenflei unui inamic declarat øi, pe de altæ parte, disparifliei nu doar alui Bin Laden øi a lui Saddam Hussein, ci øi, în plus, øi mai ales, datoritæcaracterului de negæsit al acestor „arme de distrugere în masæ“, pretextal declanøærii ræzboiului preventiv american.Cu siguranflæ, toate acestea aduc destul de mult cu niøte numere deprestidigitaflie.Statele Unite valoreazæ tot atît cît adversarii lor, continuæ EmmanuelTodd, care concluzioneazæ: „Americanii sînt condamnafli sæ desfæøoareun militarism teatral faflæ de flæri slabe ca Irakul sau ca flærile arabe în general“.De fapt, cum sæ nu sesizæm justeflea acestei aprecieri, cînd asistæm la„teatrul de operafliuni“ din Orientul Apropiat øi Mijlociu øi la blufful acesteiaventuri sælbatice în deøertul biblic?De pildæ, în nordul Irakului a fost bombardat Mosul, nu departe dezidurile de apærare ale cetæflii Ninive. În sud, s-au purtat bætælii în împrejurimileKerbalei, la o aruncæturæ de bæfl de Babilon øi de ruinele „Turnuluiturnurilor“, Babelul… Øi toate acestea pentru a ræzbuna præbuøireaTurnurilor Gemene. În fine, dupæ escamotarea, în væzul lumii, a faimoasei„gærzi republicane“ a lui Saddam Hussein, asaltul împotriva Bagdaduluis-a soldat cu demolarea statuii acestuia din piafla Ferdaous, în directøi în reluare, în fafla lumii întregi, în timp ce, mai discret (în spatele scenei),se consuma jefuirea splendorilor sumeriene.Cît despre „operafliunea de decapitare“ a efigiei lui Saddam Hussein, sæascultæm relatarea corespondenflilor prezenfli în capitala irakianæ. „Americaniisînt cei care l-au dat jos întîi. La ora 14, nu erau decît vreo douæzecide irakieni la fafla locului. Douæ ore mai tîrziu, erau cam o sutæ, adunaflide difuzoare, exact atît cît trebuia pentru imaginile de televiziune.“ 3Iatæ cum stau lucrurile cu montarea decorului. Însæ, pentru a confirmaîncæ o datæ reuøitele acestui „fantastic politic“ pentru uzul mulflimilor, sæascultæm urmarea. „Hotelul Palestina devenise un fel de teatru. De la balcon,vedeam fabricîndu-se scene special pentru noi“, explicæ Caroline Sinz,de la France 3, care conchide: „De altfel, n-afli væzut imagini din bætæliaBagdadului“.În lipsa acestor imagini de ræzboi, ca øi a imaginilor efectelor colateraleale celor vreo 30.000 de bombe lansate de forflele coalifliei, øi în absenflaunui MUZEU AL DEZASTRELOR în stare sæ ne punæ în gardæ în ce priveøteravagiile acfliunilor politice necugetate, „ræzboiul informafliei“ a luat sfîrøit,în Irak, prezentînd imagini ale haosului dintr-o capitalæ læsatæ pe mînavandalilor, cu spectacolul funest, în prim-plan, al DEZASTRULUI MU-ZEELOR…Un alt aspect, øi nu dintre cele mai puflin importante, al acestei saga alecærei stricæciuni vor dura, probabil, mai multe generaflii este acela cæ162