Descarcă revista în format PDF - idea

Paulo, 2002, pp. 44–55 – a fost realizatæ dupæ originalul german, „Die Stadt im Zeitalter ihrertouristischen Reproduzierbarkeit“, publicat în volumul Boris Groys, Topologie der Kunst,München/Wien, Carl Hanser Verlag, 2003, pp. 187–198. Textul a fost preluat cu amabilaautorizare a autorului.Vor supravieflui marile oraøe?Joel KotkinNote:1. Immanuel Kant, Kritik der Urteilkraft, Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1990 [trad. rom.: Criticafacultæflii de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu øi Alexandru Surdu; traducereaPrimei introduceri la Critica facultæflii de judecare de Constantin Noica; studiuintroductiv de Mircea Florian; studiu de Joachim Kopper; note øi comentarii, bibliografieselectivæ, indici de autori øi de concepte de Rodica Croitoru, Bucureøti, Editura Øtiinflificæøi Enciclopedicæ, 1981].2. Ibidem, p. 90 [ed. rom., p. 158].3. Karl Rosenkranz, Ästhetik des Häßlichen, Leipzig, Reclam, 1990, p. 20 [trad. rom.: O esteticæa urîtului. Între frumos øi comic, traducere, studiu introductiv øi note de Victor ErnestMaøek, Bucureøti, Editura Meridiane, 1984, p. 42].Pentru prima datæ în istoria umanitæflii, majoritatea populafliei planeteitræieøte în oraøe. Însæ, deøi marile oraøe se numæræ printre realizærilecele mai importante ale umanitæflii, ele se confruntæ acum cu un viitornesigur, fiind ameninflate de forfle care ar putea submina chiar lucrurilecare le-au asigurat succesul.La 8 noiembrie 1519, Bernal Díaz del Castillo a væzut o priveliøte pecare nu o va uita tot restul vieflii. Fiind în slujba lui Hernando Cortés,soldatul spaniol de 27 de ani întîlnise deja semne ale civilizafliei urbane,care se înmulfleau pe mæsuræ ce el øi tovaræøii sæi înaintau dinspreflinuturile joase, umede ale Mexicului spre înælflimile vulcanice. (Ca ointuiflie a ceea ce urma, notæ „græmezi de cranii“ aranjate în rînduri ordonatedeasupra templelor provinciale.) Apoi, dintr-odatæ, un oraø de proporfliiaproape inimaginabile apæru, construit sus în munfli, pe un lacînconjurat de un cerc de vîrfuri vulcanice. Díaz observæ canale late stræbætutede canoe, stræzi pe care orice fel de produse agricole, pæsæri decurte øi ustensile erau vîndute, case cu decorafliuni florale elaborate,palate spaflioase øi temple înælflîndu-se în soarele mexican.În fafla unor asemenea priveliøti minunate, nu øtiam ce sæ facem sau sæspunem, sau dacæ ceea ce se ivise în fafla noastræ era real, cæci, pe oparte, pe pæmînt, erau mari oraøe; øi în lac încæ o datæ pe-atîtea, øi însuøilacul era aglomerat cu canoe, øi pe canale erau multe poduri la intervale,iar în fafla noastræ se înælfla marele Oraø al Mexicului.“Priveliøtile væzute de Díaz în acel noiembrie erau asemenea celor ceinspirau întotdeauna fiinflele umane cînd întîlneau mari oraøe. Reacflialui era cea a unui nomad semit de acum 5000 de ani în fafla zidurilorøi a piramidelor sumeriene, sau a unui oficial provincial chinez intrînd,în secolul VII î.e.n., în Loyang, sau a unui pelerin musulman ajungîndcu caravana la porflile Bagdadului din secolul IX, sau a unui imigrant italiande la începutul secolului XX, spionînd turnurile impresionante aleNew Yorkului de pe puntea unui vapor.Oraøele sînt cea mai mare creaflie a umanitæflii. Ele reprezintæ opereleultime ale imaginafliei noastre, ca specie, øi ne certificæ abilitatea de aremodela mediul înconjurætor, în feluri profunde øi durabile. Oraøelecomprimæ øi elibereazæ forflele creatoare ale umanitæflii. Sînt locuri care,de-a lungul a cinci pînæ la øapte milenii, au generat cea mai mare partea artei, religiei, culturii, comerflului øi tehnologiei noastre.Unele oraøe au început ca puflin mai mult decît grupæri de sate, careîn timp s-au unit øi s-au dezvoltat. Altele au reflectat viziunea unui mareJOEL KOTKIN este un specialist recunoscut internaflional pe probleme economice, politice,sociale øi demografice. Printre cærflile sale se numæræ: Tribes: How Race, Religion and Identity DetermineSuccess in the New Global Economy (1993), The New Geography: How the Digital Revolutionis Reshaping the American Landscape (2000), The City: A Global History (2005).156