Descarcă revista în format PDF - idea

arhivasucces considerabil în ce priveøte deschiderea muzeului, accesibilizarea pentru un publicale cærui istorii nu se regæseau, în mod normal, între pereflii acestuia. Reorganizarea, recombinareaøi punerea laolaltæ a obiectelor øi a procedeelor de expunere din colecflia øi dinrezerva de instalaflii a Societæflii Istorice, modul în care a fost inserat proiectul în spafliul instituflionall-au fæcut aproape imposibil de diferenfliat de prezentærile obiønuite ale institufliei.Ca o reinstalare a celui de-al treilea etaj al Societæflii Istorice, acesta imita autoritatea prezentaflionalæa institufliei, pentru a înscrie un alt set de istorii în spafliul istoric al muzeului.Practic, cele douæ etaje aflate sub instalaflia lui Wilson au fost læsate neatinse; cu toate acestea,privitorii care tocmai ieøeau de la instalaflia lui Wilson le priveau øi pe acestea. Succesulacestei practici s-a datorat, în cea mai mare parte, creærii, de cætre artist, a unorsuprapuneri øi conexiuni între versiuni uneori contradictorii ale unor istorii particulare. Deexemplu, Wilson a aøezat într-o vitrinæ [obiecte] preflioase din argint, provenind dincolecflia Societæflii Istorice, øi le-a etichetat „Obiecte din metal 1793–1880“. În aceeaøi vitrinæcu [obiectele] de lux din argint øi etichetate prin acelaøi procedeu identificator, erauintroduse cætuøe pentru sclavi, gæsite în spafliile de depozitare ale Societæflii Istorice. Prinexpunerea acestor douæ seturi de obiecte în acelaøi cadru prezentaflional, avînd aceeaøiformæ a informafliei de etichetare, Wilson a reuøit sæ dovedeascæ veridicitatea faptului cæ„producerea unui obiect era posibilæ doar prin subjugarea prin forflæ a celuilalt“. 28 Categoriacomunæ astfel creatæ a „obiectelor de metal“ permitea dezvæluirea relafliei dintre celedouæ, permiflînd, în acelaøi timp, privitorului accesul la discursuri separate, de obicei, princonvenfliile clasificatoare ale institufliilor.Ceea ce e instructiv în privinfla acestui detaliu al prezentærii e faptul cæ juxtapunerea øietichetarea sînt, mai curînd, procedee de formatare simple, øi totuøi capabile sæ producæpuncte de acces înspre o multitudine de narafliuni øi istorii aflate în competiflie. Formatarea,aøa cum e ea folositæ în acest exemplu, e obflinutæ cu instrumente [care la rîndul lor au fost] dobînditeprin angajarea contextului acestei instituflii particulare. Iar aceste instrumente s-au dovedit a fi capabile sæ utilizezecontextul cu referire la actualitæflile øi la posibilitæflile acestuia, sæ aplice øi sæ sprijine o concepflie relaflionalæasupra istoriei.Nu e surprinzætor cæ succesul øi reacfliile critice pozitive la adresa proiectului l-au transformat imediat într-unmodel pentru alte astfel de proiecte. De atunci, curatorii øi institufliile i-au trimis în mod repetat pe artiøti sæ-øidescopere propriile pivnifle, însæ aproape niciunul dintre aceste proiecte care I-au urmat n-au atins un impactsimilar. Øi unul din motivele cruciale pentru care sînt extrem de dificile astfel de tentative de a transferaparadigmele conceptuale ale proiectului lui Wilson la alte situaflii este faptul cæ ele nu iau în considerare specificitateaproiectului lui Wilson în relaflie cu [spafliul] sæu gazdæ. Un model de lucru dezvoltat pentru tratareaunui context particular nu se oferæ cu uøurinflæ transferurilor, pentru cæ înseøi transferurile reprezintæ tratæriale contextelor care, desigur, produc noi seturi de cerinfle. Ceea ce nu înseamnæ cæ transferurile nu sînt, pînæla urmæ, posibile, dar ele necesitæ o reconsiderare øi o adaptare succintæ a aproape fiecærui detaliu al unuiproiect contextual ce trateazæ materiale sau discursuri istorice. Mai departe, trebuie subliniat nu doar cæ succesulproiectului lui Wilson a dus la consolidarea metodei artistului, ci øi cæ productivitatea reciprocæ dintreartist øi context a mai produs øi consolidat o identitate aparte pentru Wilson ca artist.Considerarea implicafliilor oricærui astfel de transfer reaminteøte faptul cæ o discuflie precisæ despre instrumentepoate avea loc doar retrospectiv øi cæ discutarea lor în general e limitatæ de definirea cadrului conceptual mailarg în interiorul cæruia se pot dezvolta instrumentele. Øi mai aminteøte øi cæ practicile contextuale pot fi conceputedoar ca fiind cu totul contingente øi cæ ele solicitæ astfel „o terminologie teoreticæ, analiticæ øi vizualæcapabilæ sæ se transforme pe sine, pe mæsuræ ce angajeazæ evenimentele contextelor definite politic“. 29Aplicînd aceastæ idee despre instrumente øi contextualism metodologic la proliferarea mijloacelor de stocaredigitalæ, putem crea o legæturæ – o legæturæ care ar putea permite lecturarea comercializærii instrumentelortehnologice pentru producerea narafliunilor individuale laolaltæ cu intervenfliile artiøtilor în „arhivæ“.Dacæ posibilitatea de a produce arhive personalizate – la un nivel tehnologic similar celui la care sînt produseunele arhive publice influente – indicæ o ræsturnare conceptualæ în relaflia dintre narafliunile private øi istoriamodernæ, ea nu modificæ automat relafliile de putere dintre instituflii (sau companii) øi indivizi. Prin accesibilitateacomercialæ a instrumentelor relativ noi de producere øi de accesare a narafliunilor istorice, prin creareaÉmigré #42, 199819