Dorota JurczakThe Grandmother Saw the Turd and Maciusia, 2003, etching, 29 × 34.5 cm,courtesy: Dorota Jurczak; Corvi-Mora, London, credit: The Berlin BiennialNathalie DjurbergFlorentin, 2004, video still, courtesy: Nathalie Djurberg; Giò Marconi, Milan,credit: The Berlin BiennialAïda RuilovaLife like, 2006, video still,courtesy: Aïda Ruilova; Greenberg Van Doren Gallery & Salon 94, New York,credit: The Berlin BiennialTadeusz KantorSchool Class – Closed Work, 1983–1985, installation view,courtesy: Heiresses of Tadeusz Kantor: Maria Stangret, Dorota Krakowska;Cricoteka, Kraków, credit: The Berlin Biennial92
Mark MandersSilent Factory, 2000, iron, wood, and various materials, Collection Neue Pinakothek,Munich, courtesy: Mark Manders; Zeno X Gallery, Antwerp, credit: The Berlin Biennialcapætul stræzii, dar øi, de asemenea, de unul din acele containere închiriate care sîntatît de caracteristice, în ultima vreme, stræzii berlineze. Alte locuri de expoziflie interconectateorganic sînt Galeria Gagosian, înfiinflatæ de curatori anul trecut øi pusæ,de atunci încoace, øi la dispoziflia artiøtilor øi curatorilor independenfli, øi o coloanæa bilunarului Zitty, o extensie a bienalei, conflinînd interviuri luate artiøtilor care s-austabilit la Berlin. Checkpoint Charley, un catalog de mærime considerabilæ, cuprinzîndlucrærile a 700 de artiøti cu care au intrat în contact curatorii în timp ce se pregæteaupentru bienalæ, este, de asemenea, parte a expozifliei.Deøi, prin selectarea spafliilor expoziflionale, curatorii au abandonat, aproape în totalitate,folosirea cubului alb, încercînd, în schimb, sæ pætrundæ în spafliile existenflei privateøi ale existenflei sociale, acest lucru nu ne oferæ un temei suficient pentru a susflinecæ ei ar reprezenta o direcflie artisticæ cu precædere progresivæ. Dupæ cel de-al DoileaRæzboi Mondial, s-a validat un discurs artistic care presupune abordarea evenimentelorøi a lucrurilor nu doar la un simplu nivel reprezentativ, ci, mai ales, ca o practicæactivæ aparflinînd realitæflii de zi cu zi. Astfel, structura artei s-a deschis, fæcînd posibilsæ transparæ în opera de artæ nu doar evenimentele cotidiene efective, ci øi impactulcreafliei asupra vieflii cotidiene. Aceastæ bienalæ abandoneazæ sau, cel puflin, punesub semnul întrebærii tocmai aceastæ dimensiune a artelor vizuale. Dar nu din cauzæcæ ocoleøte lucrærile interactive sau socio-politice, ci fiindcæ, în timp ce trage cuochiul la cele mai strîmte cotloane ale existenflei noastre øi aruncæ o privire înspreobscura viaflæ interioaræ a omului istoric, îl lasæ pe om în starea sa firavæ. Expoziflianu emanæ niciun fel de „luminæ“, ba chiar îl lasæ pe om într-o stare caracterizatæ defricæ, singurætate, senzaflie de izolare, psihozæ øi boalæ, numitæ de curatori „sentimental întunericului“. Expoziflia înfæfliøeazæ o imagine a comunitæflii stræine de om,o societate prezentatæ ca un construct stræin vieflii, care are un anumit efect asuprasubiectului øi care, în plus, încætuøeazæ cu adeværat libertatea interioaræ øi identitateaumanæ. Sentimentele enumerate mai sus sînt, indubitabil, atît de reale, încît ne determinævieflile; øi totuøi, pentru cæ tragedia existenflei atinge, în bienalæ, dimensiuni cvasimitologice,cercetarea cauzelor sau a solufliilor problemelor devine tot mai puflinposibilæ: ne transformæm în privitori pasivi, excluøi, ai nenorocirii umane. Væzut dinexterior øi de la o oarecare distanflæ, omul secolului XX sau XXI, pæræsit øi luptîndu-secu sentimente încurcate, cu frustræri, probleme reale sau fictive, capætæ unfel de auræ determinantæ.În ciuda acestui fapt, lucrærile prezentate în cadrul celei de-a patra bienale pæstreazæo anumitæ distanflæ faflæ de poziflia adoptatæ de curatori. În lucrarea Særutul [Kiss] (2002),Tino Sehgal le-a indicat unui bæiat øi unei fete sæ se særute øi sæ se îmbræfliøeze în salade bal din Ballhaus Mitte. Coregrafia lucrærii confline indicafliile artistului, însæ cei doidansatori sînt, totodatæ, liberi sæ le interpreteze. Aøa cum ne-a obiønuit deja Sehgal,artistul nu a permis niciun fel de documentare a proiectului (nu existæ nicio fotografiea acestuia în vreunul din cataloage). Astfel, Særutul poate fi experimentat doardirect, ceea ce, în concreteflea lucrærii, nici nu necesitæ vreo explicaflie suplimentaræ.Sehgal ne recomandæ o reconsiderare a producfliei culturale, o reorganizare aprocesului creativ. Cîtæ vreme crede cæ arta este, finalmente, un proces de producflie,singurul mod de a adapta arta circumstanflelor noastre actuale pare a fi o reconsiderarea producfliei culturale. Una din cele mai interesante chestiuni la caresîntem conduøi de lucrarea lui Sehgal se referæ la felul în care societatea de astæziar putea, pe baza comunicærii verbale øi a încrederii reciproce, sæ-øi creeze propriilearhive cultural(-vizual)e.Ultimul film al lui Ulf Aminde, Viafla nu este un tonomat [Life Is not a Listeners’ RequestProgram/Das Leben ist kein Wunschkonzert] (2005), confline, de asemenea, elementede comunicare verbalæ, deøi, în acest caz, comunicarea duce la altfel de consecinfle.Artistul a rugat cîteva duzini de muzicieni de stradæ sæ cînte un anumit motiv muzipsychosisand malady. The exhibition reproduces a community presentedas a compulsion alien from man, a society depicted as a constructalien from life which have a certain effect upon the subject yetthey actually fetter man’s inner liberty and identity and operate asopposites of these. The feelings listed above are undeniably real,to the extent where they determine our life, nevertheless as thetragedy of existence acquires quasi-mythological dimensions it graduallybecomes impossible to inquire for the causes of or solutions forproblems: we turn into excluded, passive viewers of the scene.Viewed from the outside and from a certain distance, twentieth ortwenty-first century man, left alone and struggling with entangledfeelings, frustrations, fictitious and real troubles, acquires a deterministicsort of aura.Nevertheless the works presented in the framework of the fourthbiennial did keep a certain distance from the position adopted bycurators. Instructed so by Tino Sehgal, a boy and a girl were kissingand hugging in the ballroom of Ballhaus Mitte, a building mellowedby age at 24/25 Auguststrasse. The choreography of the work Kiss(2002) incorporated the instructions of the artist, while the twodancers were also free to interpret it. As we have already grownaccustomed to it with Sehgal, the artist allowed no documentationof the project (there is no photograph of it in the catalogue either).Thus one might only experience Kiss directly and this requires nofurther explanations. Sehgal recommends a reconsideration of culturalproduction, a reorganisation of the creative process. As hethinks art is finally a process of production, the only way of adaptingart to our present circumstances appears to be a reconsideration ofcultural production. One of the most interesting questions we arriveat driven by Sehgal’s work is to what an extent is today’s societyable to create its (visual)-cultural archive on basis of verbal communicationand trust.The latest film by Ulf Aminde, Life Is not a Listeners’ Request Program(Das Leben ist kein Wunschkonzert) (2005) also contains elementsof verbal communication, nevertheless communication in thiscase leads to different consequences. The artist has asked severaldozen street musicians to play a certain musical score. Each musicianappears on a different monitor yet as they are shown side by sidewithin a video-installation, the whole production acquires a new93
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8:
arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10:
arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12:
arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14:
arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16:
arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17:
arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22:
arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24:
arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45: 10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47: Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49: Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51: Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53: Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55: Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57: story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59: O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61: imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63: Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65: I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67: I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71: Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73: Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75: workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77: create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79: 76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81: Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83: particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85: Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87: lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89: privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91: înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93: el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 96 and 97: Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99: Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101: Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103: discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105: Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107: din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109: insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111: Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113: tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115: subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117: cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119: prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121: peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123: Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125: mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127: Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129: (Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131: Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133: øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135: cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137: Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139: promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141: „prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143: cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145:
Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147:
Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149:
Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151:
toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153:
Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155:
teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157:
priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159:
Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161:
S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163:
împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165:
Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167:
lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169:
s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup
Change language