Descarcă revista în format PDF - idea

versomodernæ asupra oraøelor, dominantæ în majoritatea literaturii academice,deconstruieøte øi mai hotærît valorile morale comune, væzute dreptnu mai mult decît aspecte iluzorii a ceea ce un profesor germaneticheta drept „microcosmosul creøtin-burghez“.Atitudinile nihiliste de acest tip, adoptate la scaræ largæ, s-ar putea dovedila fel de periculoase pentru viitorul oraøelor ca øi ameninflarea teroristæ.Færæ un sistem de credinfle larg împærtæøit, ar fi extrem de dificilsæ ne imaginæm un viitor urban viabil. Pînæ øi într-o eræ postindustrialæ,nota sociologul Daniel Bell, soarta oraøelor continuæ sæ se învîrtæ înjurul unei „concepflii despre virtutea publicæ“ øi al „întrebærilor clasiceale polisului“. În concepflia lui Bell, oraøele din Vestul modern s-au bazatpe aderenfla vastæ la idealuri clasice øi iluministe – proces echitabil, libertatea credinflei, drepturile fundamentale de proprietate –, pentru aîncorpora diverse culturi øi pentru a face faflæ unor noi provocæri deordin economic. Distrugerea acestor principii esenfliale, în numele pieflei,al separatismului multicultural sau al dogmelor religioase, ar læsa oraøulcontemporan din Occident færæ ajutor în fafla gravelor provocæri viitoare.Aceasta nu vrea sæ sugereze faptul cæ Vestul aroferi singurul model rezonabil pentru atingereaordinii urbane. Istoria abundæ de modele dezvoltatesub auspicii explicit pægîne, musulmane,confucianiste, budiste øi hinduse, iar oraøul cosmopolitprecedæ cu mult iluminismul. În timpurilenoastre, probabil cel mai notabil succes înconstruirea de oraøe a avut loc sub sisteme decredinfle neoconfucianiste, amestecate cu raflionalismuløtiinflific importat din Occident. Aceastæconvergenflæ, un amalgam de tradiflie øi modernitate, a învins în celedin urmæ maoismul, care era o intenflie de distrugere a tuturor vestigiiloraparflinînd trecutului cultural al Chinei.Trebuie sæ speræm cæ lumea islamicæ, descoperind valorile occidentale,îøi va gæsi în propriul trecut glorios – împletit cu valorile cosmopoliteøi credinfla în progresul øtiinflific – mijloacele de a-øi salva civilizaflia urbanæproblematicæ. Metropola anticæ a Istanbulului, cu mai mult de nouæmilioane de locuitori, a demonstrat cel puflin posibilitatea de reconcilierea unei societæfli fundamental musulmane cu ceea ce un urbanist turcnumea „o fafladæ globalizatæ cultural“. Succesul continuu al acestuimodel cosmopolit, printre asalturile diferitelor ramuri intolerante aleislamului, ar putea contribui semnificativ, în noul secol, la pæstrarea progresuluiurban în lume.Într-o eræ a globalizærii intense, oraøele trebuie sæ învefle sæ îmbine preceptelelor morale cu abilitatea de a acomoda diferite populaflii. Într-unoraø de succes, chiar øi cei care împærtæøesc alte credinfle trebuiesæ aøtepte o dreptate esenflialæ din partea autoritæflilor, la fel cum fæceaudhimmis (nonmusulmanii) în timpul anilor de glorie ai islamului. Dacæaceastæ aøteptare nu poate fi îndeplinitæ, comerflul decade inevitabil, ritmuldezvoltærii culturale øi tehnologice e încetinit øi oraøele trec de ladinamism la stagnare øi în cele din urmæ la ruinæ.Braudel, „un oraø e mereu un oraø, indiferent de localizarea sa, atît întimp, cît øi în spafliu“. Bernal Díaz, soldatul lui Cortés cu care începeaacest eseu, a întîlnit o urbanitate complet stræinæ – marele oraø Tenochtitlán–, care totuøi prezenta caracteristici întîlnite la oraøe europeneprecum Sevilla, Antwerp øi Constantinopol. Tenochtitlánul era ancoratde un mare centru religios, adæpostea piefle largi, vibrante øi era situatîntr-o locaflie siguræ, care permitea o viaflæ urbanæ dinamicæ.Pentru a avea succes azi, zonele urbane trebuie sæ îndeplineascæ, în continuare,aceste trei funcflii esenfliale: sæ creeze un spafliu sacru, sæ furnizezesecuritate primaræ øi sæ favorizeze comerflul. În extinsele oraøeale flærilor în curs de dezvoltare, lipsa unei economii sænætoase øi absenflaunei ordini politice stabile se dovedesc a fi principalele probleme. Problemelecritice cu care se confruntæ regiunile urbane occidentale,precum øi pærflile dezvoltate ale Asiei de Est øi Sud sînt de naturæ diferitæ.Deøi sigure øi prospere, acestor oraøe pare a le lipsi un simfl comunal spafliului sacru, al identitæflii civice øi al ordinii morale. Iar studierea istorieiurbane sugereazæ cæ oraøele prospere færæ coeziune moralæ sau færæun simfl al identitæflii civice sînt condamnate ladecadenflæ øi declin.E speranfla mea cæ oraøele contemporane – oriundear fi situate – vor gæsi metode de a-øi îndeplinifuncfliile istorice øi de-a face acest secol,primul în care majoritatea oamenilor træiesc înoraøe, un secol urban, nu doar în termeni demografici,ci øi prin recunoaøterea valorilor transcendente.Traducere de Natalia BuierAcest eseu face parte din noul volum al lui Joel Kotkin, The City: A Global History. Text preluat,cu amabila autorizare a editorului american, din The Wilson Quarterly, Spring 2005, publicatde Woodrow Wilson International Center for Scholars. Copyright 2005 by Joel Kotkin.Cred cæ experienfla urbanæ e universalæ, în ciuda diferenflelor de rasæ,climæ, locaflie øi timp. Aøa cum observa istoricul francez Fernand161