Descarcă revista în format PDF - idea

S-a observat o creøtere statisticæ micæ, dar notabilæ, a dezvoltæriirezidenfliale, în unele centre de mult abandonate. Mulfli observatori audeclarat cæ cele mai cosmopolite „oraøe globale“ – Londra, NewYork, Chicago, Tokio øi San Francisco – „trecuseræ, în mod irevocabil,granifla“. „Nici civilizafliile, nici oraøele occidentale nu prezentau“,remarca istoricul Peter Hall, „vreun semn de decædere.“ Acest nou optimismse baza, în principal, pe impactul integrærii globale øi pe tranziflia,la nivel mondial, de la o economie manufacturieræ la una a informafliei.Dar viziunea entuziastæ s-ar putea sæ înlocuiascæ pesimismul excesival anilor 1960 cu un optimism exacerbat. Chiar øi cele mai evoluate„oraøe globale“ gæsesc acum cæ avantajul mærimii e redus de ascensiuneanoilor tehnologii care, în termenii antropologului Robert McC.Adams, au realizat o „impresionantæ distrugere a distanflei“. Abilitateade a procesa øi transmite global informaflii, pe întinderi foarte mari, submineazæmulte avantaje tradiflionale, de care se bucuræ centre urbanestabile. În ultima treime a secolului XX, tendinflele seculare, în specialîn Statele Unite, indicau o deplasare continuæ a sediilor companiilor spresuburbii øi spre oræøele mai mici. În 1969, doar 11% din cele mai maricompanii din America îøi aveau sediul în suburbii; un sfert de secol maitîrziu, aproximativ jumætate migraseræ la periferia oraøelor.De fapt, serviciile complexe, presupusul pivot al economiilor oraøelorglobale, au continuat sæ se disperseze spre periferie sau în oraøe maimici. Aceastæ tendinflæ este øi mai vizibilæ în rîndul firmelor aparflinînd celuimai important creator de nouæ dezvoltare, sectorul antreprenorial.Inovafliile în telecomunicaflii promit a reduce spafliul economic øi mai mult,cu slujbe migrînd spre zonele periferice øi oraøele mici. Un rezultat echiar o modificare în însuøi peisajul dezvoltærii, cu parcurile de birourisuburbane favorizate, pe scaræ largæ, înaintea turnurilor strælucitoare înalte.Industria bursieræ globalæ, odinioaræ concentratæ în mod covîrøitor în districtelefinanciare ale Londrei øi New Yorkului, øi-a transferat, treptat,o parte tot mai mare a operafliunilor spre zonele suburbane înconjurætoareale respectivelor oraøe, spre oraøe mai mici øi în stræinætate. Sediulcompaniei poate ræmîne într-un zgîrie-nori central, dar din ce înce mai multe posturi sînt situate altundeva.Aceste tendinfle descentralizatoare au afectat indubitabil relevanflaeconomicæ a New Yorkului, în continuare cea mai importantæ dintremetropolele avansate ale lumii. În ultimele trei decenii ale secoluluiXX – o perioadæ de creøtere explozivæ a locurilor de muncæ înStatele Unite – sectorul privat al oraøului nu a creat practic nicio refleanouæ de slujbe. O economie puternicæ a serviciilor a ræmas, daristoricul Fred Siegel sublinia cæ oraøul ræmîne în urma nafliunii „cu fiecarenou ciclu“.Øi într-o flaræ atît de puternic centralizatæ precum Japonia, companiilede software øi alte întreprinderi centrate în jurul tehnologiei au începutsæ se mute din centre precum Osaka sau Tokio spre prefecturile învecinate.Øi Hong Kongul suferæ de pe urma mutærii producfliei high-techøi a ingineriei spre pærflile înconjurætoare ale Chinei continentale.Apariflia „teleoraøelor“ în lume sugereazæ dezvoltarea unor noi centreindustriale de producflie înaltæ, precum cele din zonele mai puflin urbanizatedin Franfla, Belgia øi Coreea de Sud. Øi accelerarea telecomutæriiameninflæ sæ reducæ øi mai mult rolul jucat cîndva exclusiv de regiuniurbane.Chiar øi cele mai bine poziflionate zone urbane vor trebui sæ se confrunte,atunci, cu grave provocæri de ordin demografic øi economic.Mulfli dintre tinerii atraøi de oraø pleacæ frecvent, în jurul vîrstei de 20de ani, atunci cînd îøi întemeiazæ familii øi afaceri; imigranfli mobili øiambiflioøi, contribuabili necesari revirimentului urban, se alæturæ înnumær din ce în ce mai mare exodului. Centre urbane europene, japonezeøi altele din Asia de Est se confruntæ cu o crizæ demograficæ øimai gravæ: rata scæzutæ a natalitæflii contribuie la reducerea populaflieitinere, grupul cel mai atras de marile oraøe, alæturi de dispariflia grupuluitradiflional de imigranfli din zona ruralæ.*Cu dezvoltarea economicæ deplasîndu-se înspre alte zone, multe oraøeimportante din flærile dezvoltate îøi pun speranflele de viitor în rolullor de centre culturale øi de distracflie. Aceste oraøe s-ar putea sæ împlineascæceea ce H. G. Wells prezicea acum un secol, cînd spunea cæoraøul se va deplasa dinspre o poziflie de comandæ, de centru al viefliieconomice, înspre un rol mai efemer, de „bazar, o mare galerie de magazineøi loc de promenadæ øi rendez-vous-uri“. Oraøele au jucat acestrol încæ de la origini. Pieflele centrale, zonele din jurul templelor, catedralelorøi moscheilor s-au dovedit, timp îndelungat, zone idealepentru vînzarea de cætre negustori a mærfurilor. Fiind teatre naturale,oraøele ofereau populafliei preponderent rurale din jurul lor o gamæ denoi experienfle care nu erau disponibile în provincie. Roma, prima metropolæ,øi-a dezvoltat aceste funcflii pînæ la un nivel færæ precedent. Afost gazda primului shopping mall uriaø, multietajatul Mercatus Traiani,øi a Colosseumului, un spafliu în care distracflia urbanæ a atins, prin dimensiuniøi naturæ, proporflii monstruoase.În era industrialæ, observa filosoful francez Jacques Ellul, „tehnicile deamuzament“ au devenit „din ce în ce mai indispensabile, pentru a facemai suportabilæ suferinfla urbanæ“. În secolul XX, cultura de masæ industrializatæ– publicaflii, filme, radio øi televiziune – exercita deja o influenflædin ce în ce mai puternicæ asupra locuitorilor din mediul urban.Afacerile legate de media constituiau øi ele o parte a economiei în expansiunedin oraøele-cheie producætoare de imagini: Los Angeles, NewYork, Paris, Londra, Hong Kong, Tokio øi Mumbai. La începutul secoluluiXXI, accentul pe industriile culturii a început sæ influenfleze politicileeconomice din multe oraøe. În loc sæ se concentreze pe reflinereafamiliilor din clasa de mijloc øi a locurilor de muncæ din fabrici sau sæse angajeze în competiflie economicæ cu periferia, regiunile urbane auîmbræfliøat calitæfli trecætoare, cum ar fi eleganfla, a fi la modæ, a avea stil,precum øi soluflii pentru supraviefluirea lor.La Roma, Paris, San Francisco, Miami, Montreal øi New York, turismulse situeazæ, acum, printre cele mai importante øi mai promiflætoare industrii.Economiile unora dintre centrele cu cele mai rapide rate decreøtere, precum Las Vegas øi Orlando, se bazeazæ puternic pepunerea în scenæ a unor „experienfle“, completatæ cu arhitecturæatractivæ øi distracflie live non-stop. Într-adevær, în locuri atît de puflin previzibileprecum Manchester, Montreal øi Detroit, liderii politici øi economicisperæ ca prin crearea unor „oraøe cool“ sæ atragæ, în oraøelelor, homosexuali, boemi øi tineri „creativi“. În unele zone, semnele uneiastfel de dezvoltæri – noi soluflii rezidenfliale, restaurante bune, cluburi,magazine unique, muzee, galerii øi populaflii gay øi single semnificative158