Oraø al paniciiPaul Virilio„Atunci cînd mæ cuprinde frica, inventez o imagine“, scria Goethe. Astæzi,nu e nevoie sæ inventæm o astfel de imagerie mentalæ, imaginea instrumentalæne e furnizatæ instantaneu de televiziune. Relatînd explozia înzbor a navetei Columbia, un jurnalist constata: „Ca øi cum repetiflia arveni de hac de una singuræ inexplicabilului, imaginea reluatæ la nesfîrøitdevine semnætura dezastrelor contemporane“. Astfel, succesiunii nesfîrøitea sateliflilor imensei periferii a Oraøului-Global i se adaugæ de-acum reluareaneîncetatæ a imaginilor terorizante; „stare de asediu“ a spiritului telespectatorului,al cærei cel mai evident rezultat este ascensiunea acesteipsihoze OBSIDIONALE care afecteazæ populafliile în era globalizærii.În lipsa unei scriituri a dezastrului uøor de înfleles de cætre fiecare,mijloacele telecomunicærii de masæ ne impun propria lor semnæturæpentru a identifica teroarea.„Toate emofliile øi fricile noastre au fost luate ostatice începînd cu 11septembrie 2001“, semnala Susan Sarandon în aceastæ privinflæ, øi nue întîmplætor faptul cæ, o datæ în plus, actriflele øi actorii americani sîntprimii care au ghicit intensificarea pericolelor, dupæ exemplul celor dealtædatæ, precum Chaplin sau, mai tîrziu, John Garfield, victime ale maccarthismului.Færæ niciun recul critic în fafla avalanøei, spectatorul este astfel supus reproducerii,care nu mai e, deja, cea a imaginilor stereotipe de care nevorbea Walter Benjamin, ci halucinaflia colectivæ a unei imagini unice,teatru optic al unei panorame teroriste circulare. Ceea ce propun sænumim: iconoclasmul PREZENTÆRII în timp real, care depæøeøte,de-acum, vechiul iconoclasm al REPREZENTÆRII în spafliu real a imaginilorpictate sau sculptate, printre ale cærui ultime exemple se numærædistrugerea statuilor lui Buddha de la Bamian, în Afganistan, sau devastareamuzeului de arheologie din Bagdad.Simptom creator de panicæ al unui veritabil buclaj al imaginarului 1 , febraOBSIDIONALÆ care loveøte astæzi mentalitæflile este primul semn caracteristical unei FORCLUDERI temporale – øi, sæ speræm, temporare – aacestei experienfle, a acestui TEST în mærime naturalæ al mondializærii.Aceastæ „mare închidere“ a unei informaflii „metageofizice“ deveniteplanetaræ, adicæ a ceea ce anumifli guru denumesc creierul global, viziuneciberneticæ ce a înlocuit acel fantastic politic care a preluat øtafetafantasticului social de tristæ amintire al anilor ’30.De fapt, dacæ frica este ingredientul de bazæ al fantasticului, administrareafricii publice, care a debutat cu vreo patruzeci de ani în urmæ cu„echilibrul terorii“, îøi reintræ în atribuflii din toamna lui 2001, pînæ la operafliunea„Øoc øi groazæ“ din Irak, unde am asistat la adeværate „scamatorii“multimediatice, cînd asasinii sinucigaøi øi forflele coalifliei se dedauPAUL VIRILIO este arhitect, filosof, eseist øi critic media, preocupat în special de probleme legatede urbanism øi de implicafliile noilor tehnologii asupra stilului de viaflæ occidental. Printre cærflilesale se numæræ: L’espace critique (1984; ed. rom., 2001), L’écran du désert (1991), L’insécuritédu territoire (1993), Cybermonde, la politique du pire (1996).încîntafli la subjugarea mulflimilor, cu un exces de mijloace pirotehnice care,în lipsa utilizærii faimoaselor „arme de distrugere în masæ“, uzeazæ øi abuzeazæde aceste „arme de comunicare“, masive øi ele, al cæror arsenalnu înceteazæ sæ se dezvolte graflie antenelor parabolice øi reuøiteloracestor „operafliuni psihologice“ (PSY OPS) al cæror scop este ræspîndireapanicii, sub pretext cæ o îndepærteazæ.„Iluzia hiperputerii s-a næscut din dispariflia Uniunii Sovietice“, declaraEmmanuel Todd. 2 Aceastæ iluzie opticæ s-a menflinut, se pare, datoritæabsenflei unui inamic declarat øi, pe de altæ parte, disparifliei nu doar alui Bin Laden øi a lui Saddam Hussein, ci øi, în plus, øi mai ales, datoritæcaracterului de negæsit al acestor „arme de distrugere în masæ“, pretextal declanøærii ræzboiului preventiv american.Cu siguranflæ, toate acestea aduc destul de mult cu niøte numere deprestidigitaflie.Statele Unite valoreazæ tot atît cît adversarii lor, continuæ EmmanuelTodd, care concluzioneazæ: „Americanii sînt condamnafli sæ desfæøoareun militarism teatral faflæ de flæri slabe ca Irakul sau ca flærile arabe în general“.De fapt, cum sæ nu sesizæm justeflea acestei aprecieri, cînd asistæm la„teatrul de operafliuni“ din Orientul Apropiat øi Mijlociu øi la blufful acesteiaventuri sælbatice în deøertul biblic?De pildæ, în nordul Irakului a fost bombardat Mosul, nu departe dezidurile de apærare ale cetæflii Ninive. În sud, s-au purtat bætælii în împrejurimileKerbalei, la o aruncæturæ de bæfl de Babilon øi de ruinele „Turnuluiturnurilor“, Babelul… Øi toate acestea pentru a ræzbuna præbuøireaTurnurilor Gemene. În fine, dupæ escamotarea, în væzul lumii, a faimoasei„gærzi republicane“ a lui Saddam Hussein, asaltul împotriva Bagdaduluis-a soldat cu demolarea statuii acestuia din piafla Ferdaous, în directøi în reluare, în fafla lumii întregi, în timp ce, mai discret (în spatele scenei),se consuma jefuirea splendorilor sumeriene.Cît despre „operafliunea de decapitare“ a efigiei lui Saddam Hussein, sæascultæm relatarea corespondenflilor prezenfli în capitala irakianæ. „Americaniisînt cei care l-au dat jos întîi. La ora 14, nu erau decît vreo douæzecide irakieni la fafla locului. Douæ ore mai tîrziu, erau cam o sutæ, adunaflide difuzoare, exact atît cît trebuia pentru imaginile de televiziune.“ 3Iatæ cum stau lucrurile cu montarea decorului. Însæ, pentru a confirmaîncæ o datæ reuøitele acestui „fantastic politic“ pentru uzul mulflimilor, sæascultæm urmarea. „Hotelul Palestina devenise un fel de teatru. De la balcon,vedeam fabricîndu-se scene special pentru noi“, explicæ Caroline Sinz,de la France 3, care conchide: „De altfel, n-afli væzut imagini din bætæliaBagdadului“.În lipsa acestor imagini de ræzboi, ca øi a imaginilor efectelor colateraleale celor vreo 30.000 de bombe lansate de forflele coalifliei, øi în absenflaunui MUZEU AL DEZASTRELOR în stare sæ ne punæ în gardæ în ce priveøteravagiile acfliunilor politice necugetate, „ræzboiul informafliei“ a luat sfîrøit,în Irak, prezentînd imagini ale haosului dintr-o capitalæ læsatæ pe mînavandalilor, cu spectacolul funest, în prim-plan, al DEZASTRULUI MU-ZEELOR…Un alt aspect, øi nu dintre cele mai puflin importante, al acestei saga alecærei stricæciuni vor dura, probabil, mai multe generaflii este acela cæ162
versonumele lui ABRAHAM, pærintele credincioøilor, patriarhul næscut la Ur (lanord de Basra), a fost prezent mereu în conøtiinfle, de la început pînæ lasfîrøitul acestei cruciade în trompe-l’oeil.În realitate, dacæ tancurile care se afundau în furtunile deøertului se numeauABRAMS, declaraflia de dupæ ræzboi a preøedintelui George W. Busha fost fæcutæ la 1 mai 2003, în largul golfului San Diego, la bordul unuiportavion. Numele acestuia: ABRAHAM LINCOLN. Pentru apostolii unuiteleevanghelism strategic, era un semn venit din cer, un semn care nuavea sæ-i înøele decît pe credincioøi.NEW YORK dupæ cæderea World Trade Center, BAGDAD dupæ cea a luiSaddam Hussein, IERUSALIM øi „zidul de separare“, dar øi HONGKONG sau PEKIN, unde sætenii din împrejurimi se baricadau în cætunelelor împotriva ameninflærii pneumopatiei atipice… Tot atîtea nume adunatepe o listæ care nu cere decît sæ se prelungeascæ la nesfîrøit…ORAØE ale panicii care semnaleazæ, mai bine decît toate teoriile urbanedespre haos, faptul cæ cea mai mare catastrofæ a secolului al XX-lea afost oraøul, metropola contemporanæ a dezastrelorProgresului.„Muzeul accidentului“ este el, acest megalopoliscare se crede buricul, omphalos-ul unei umanitæflisfîrøite; acest METAORAØ care nu mai are (cuadeværat) loc, pentru cæ refuzæ, de acum, sæ semai situeze aici sau acolo, cum o fæcea atît de binecapitala geopoliticæ a nafliunilor.De fapt, bula „metapoliticæ“ a globalizærii e pepunctul de-a exploda la rîndul sæu, eliberînd omulflime de spaflii critice rævæøite de disensiuni interneale unui ræzboi civil mondial care nu are nimic de-a face cu celelocale de odinioaræ.Bulæ financiaræ, bulæ imobiliaræ, bulæ a acestor noi tehnologii ale imaginiiøi comunicærii (NTIC), care vor fi comunicat mai ales præbuøirea øidezastrul. Tot atîtea explozii repetate care o semnaleazæ, prematur, pecea a „bulei geopolitice europene“ a unei extinderi inconsecvente. Însæ,mai ales, øi chiar mai grav, pe cea a bulei metageofizice a aøa-ziseimondializæri. Colonie virtualæ a unui fals „al øaselea continent“ în imponderabil,ale cærui virtufli cibernetice fac umanitatea sæ sfîrøeascæ prinîncarcerarea <strong>idea</strong>lurilor sale de adevær øi de libertate.De unde øi aceastæ epidemie de febræ obsidionalæ care contamineazæspiritele loft-society, unde revelaflia fractalæ cîøtigæ teren în fafla revoluflieisociale øi unde, cu ajutorul privatizærii, spafliul critic dominæ spafliul publical legilor øi al limitelor dreptului. 4Dupæ „revoluflia“ cu acelaøi nume din Cehoslovacia, asistæm acum ladislocarea de catifea, ca sæ nu mai vorbim de epurarea etnicæ øi de ravagiilesale în reluare.Proliferare a statelor din ce în ce mai slabe, bulæ de sæpun care scapæîn extinderea sa externæ øi în micøorarea internæ. Ca sæ dæm un exemplu,sæ citæm declaraflia ubuescæ a lui Silvio Berlusconi, în momentulascensiunii sale la preøedinflia Uniunii Europene, la 1 iulie 2003: „Frontiereleeuropene trebuie sæ se extindæ, pentru a include Turcia, Ucraina,Belarus øi Federaflia Rusæ“.Nu-i merge prea ræu acestei DESCENTRALIZÆRI a instanflelor guvernamentaleatunci cînd centrul nu e nicæieri, iar circumferinfla în acelaøitimp peste tot!Fiindcæ nimic nu este cu adeværat ÎNTREG, fractalizarea este viitorultuturor tentativelor de globalizare. În realitate, fractura øi fragmentareasînt consecinflele presiunii sau, mai exact, ale compresiei a ceea ce pretinde„complet“ sau, mai bine, împlinit… De unde aceastæ EXCLU-DERE care marcheazæ rezultatul fatal al oricærei FORCLUDERI,totalitaræ ieri, globalitaræ mîine.Implozia Uniunii Sovieticii ar fi trebuit totuøi sæ ne avertizeze, pe noi,cetæflenii vechii Europe, cæ debandada, survenitæ dintr-odatæ, a flærilorsatelite nu va fi lipsitæ de efecte asupra comunitæflii de destin a europenilor!Cît despre Statele Unite, învingætor iluzoriu al „Ræzboiului Rece“, elevor suporta din plin cæderea referenflilor geostrategici ai echilibrului terorii,prin acest dezechilibru terorist care ameninflæ, de acum înainte, soartaumanitæflii, ici øi colo, adicæ peste tot, în acelaøi timp.Pînæ la urmæ, dupæ dezmembrarea marilor ansamblurigeopolitice, a sosit timpul declinului statului-nafliuneøi începutul unei replieri tacticeasupra metropolelor.Metropolizare tot atît de iluzorie, care ne conducela resurgenfla Statului-Cetate, al cærui exempluni-l dæ America de Nord, cu cele vreo treizecide milioane de izolafli în oraøele lor private, subpretextul insecuritæflii sociale…Acelaøi lucru se întîmplæ pe subcontinentul latinoamerican,la São Paulo, la Bogotá sau la Rio deJaneiro, unde bandele devasteazæ oraøele, atunci cînd nu sînt, de altminteri,„paramilitari“ sau „forfle armate“ aøa-zis „revoluflionare“…însæ, întîi de toate, revelaflionari ai unui haos total în care se gæseøte vechiul„drept de cetate“ care accentueazæ urgenfla unei împrejmuiri, aunui cîmp de apærare øi, pînæ la urmæ, a unui stat poliflienesc unde „forflelede ordine“ sæ fie privatizate aøa cum au fost, una cîte una, institufliile publice:transportul, energia, poøta øi telecomunicafliile, iar mîine – ceea cee deja pe cale sæ se întîmple – armatele naflionale.Unui irakian îngrijorat în privinfla insecuritæflii civile de la Bagdad dupæeliberarea Irakului, un soldat american i-ar putea replica în glumæ: „Ei,dar la Washington e øi mai ræu!“„Oraøul viitorului nu va fi, aøadar, decît extinderea solemnæ a unei camerede torturæ“, anunfla, încæ din 1924, Pierre Mac Orlan. 5Prezentæ la Karachi de zece ani, armata pakistanezæ s-a retras de puflinævreme de aici, pentru cæ nu a reuøit sæ restabileascæ o aparenflæ aordinii într-un oraø unde, în 1992, s-au descoperit douæzeci øi trei decamere de torturæ clandestine înfiinflate de bandele localeAici nu poliflia e deci cea care nu îndræzneøte sæ intervinæ în anumite„cartiere sensibile“, ci armata cea care se retrage din oraø.Criminalitæflii grupærilor mafiote i se adaugæ acum cea a nenumæratelorbande urbane, unde crima individualæ e dublatæ sistematic de crima îngrup øi în mediu închis – ræpiri, violuri colective, torturi… – CRIME DELAGÆR care le reproduc, la scaræ restrînsæ, pe cele din gulaguri, din„lagærele morflii“, unde concentrarea populafliilor preceda exterminarea163
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8:
arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10:
arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12:
arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14:
arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16:
arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17:
arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22:
arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24:
arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45:
10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47:
Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49:
Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51:
Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53:
Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55:
Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57:
story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59:
O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61:
imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63:
Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65:
I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67:
I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71:
Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73:
Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75:
workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77:
create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79:
76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81:
Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83:
particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85:
Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87:
lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89:
privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91:
înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93:
el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95:
Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97:
Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99:
Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101:
Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103:
discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105:
Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107:
din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109:
insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111:
Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113:
tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115: subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117: cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119: prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121: peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123: Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125: mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127: Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129: (Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131: Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133: øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135: cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137: Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139: promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141: „prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143: cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145: Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147: Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149: Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151: toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153: Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155: teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157: priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159: Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161: S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163: împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 166 and 167: lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169: s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup