Descarcă revista în format PDF - idea

toare: prin abandon – aøa-numita „retragere aurelianæ“ – ne-am næscut, „cezarian“,adicæ simulat cezaric træim. Subiectivitatea româneascæ, la toate nivelurileei, este una neconstituitæ, care se poate autodistruge, dar nu øi întreflineca obiect. O subiectivitate læsatæ, îngæduitæ precar nu poate decît sæ subzisteprin abandon. Putere abandonatæ øi suveranitate prin abandon, puterea abandonului, putere de a întrefline tocmai øi numai sub formæ deabandon.Copiii DomnuluiPoliticæ internæ pe post de politicæ externæ, politicæ externæ în politica internæ,capitulaflii pe post de contract social, existenflæ pur inter-naflionalæ: nudevenim nici mæcar obiecte, fie øi asistate, ale unei puteri care nu are subiectpropriu, ci doar se exercitæ precar, temporar, precarizînd øi temporizîndtot ce atinge. Pentru România, abandonul nu este ulterior unei posesiisau exercitæri, ci constituie menflinerea, neieøirea, ræmînerea în stareaistoricæ de neconstituire, de constituire incompletæ øi de abandonare în fiinflæ.Abandonîndu-ne social în fiinflæ, læsafli în fiinflare, e inerent ca naøterea sæ fie,la noi, un avort, ca avortul sæ constituie chiar unica formæ de în-fiinflare, denaøtere prin neconstituire. Creafliei ca avort îi corespunde „firesc“ societateaavortatæ. În aceasta træim, næscîndu-ne avortafli, avortoni læsafli ca atare sæfie, færæ proiect, dînd fiinflæ neantului.Nici programafli, nici avortafli, ne naøtem copiii întru Aba(n)don, pregætindDiavolul de care sæ ne temem øi cu care sæ avem a lupta istoric.Lord’s ChildrenInternal politics instead of foreign affairs, foreign affairs in the internal politics,capitulations instead of social contract, purely inter-national existence:we don’t even turn into objects, even assisted ones, of a power lacking itsown subject, at work precariously, temporary, making precarious and slowingdown everything it lays hand on. For Romania, the abandon isn’t ulteriorto some possession but is the keeping of an historic status of uncreation,incomplete constitution and abandonment into Being.Socially abandoned into Being, left in being, it is inherent for us that birthbe an abortion, that abortion be the only form of make-be, of birth throughuncreation. To creation as abortion corresponds “naturally” the avortedsociety. We live in it, we are born aborted, fetuses left be, with no project,begetting the nothingness.Not programmed, nor aborted, we are born children of the Aba(n)don,preparing a Devil to be afraid of and to fight in a historical battle.Translated by Izabella Badiu148