Descarcă revista în format PDF - idea

Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist1. Ce rol vrei sæ joci Dragæ Øtefan, nu øtiu de fapt dacæ am înfleles bine întrebarea ta sau dacæ, dimpotrivæ, vrei, poate, sæ întrebi cu totul altceva. În primul rînd, îmi imaginez cæ arîn viafla artisticæ?fi fost mult mai greu sæ-fli ræspund la întrebare dacæ m-ai fi întrebat care este, în opinia mea, propriu-mi rol în viafla artisticæ, trecutæ øi prezentæ. În al doilea rînd,mæ întreb la care viaflæ artisticæ te referi. Suedezæ, finlandezæ, internaflionalæ? Încerc sæ fiu cît pot de sincer. Deoarece mæ întrebi despre ce rol caut sau mæ stræduiescsæ joc, ræspunsul devine simplu, chiar dacæ, la prima vedere, banal: niciunul. Mæ pofli crede sau nu, dar dupæ ce am fost activ în calitate de critic de artæ, curator,scriitor, cercetætor øi profesor, timp de atîflia ani, gîndul de a te strædui sæ obflii o anumitæ poziflie sau de a juca un anumit rol mi-a devenit din ce în ce mai stræin.În general, nu mæ mai stræduiesc sæ am, în viafla artisticæ, un rol anume.2. Care este crezul tæu, care sînt Cred cæ am devenit din ce în ce mai mult interesat sæ încerc – dupæ puterile mele – sæ atrag atenflia, sæ fac vizibil øi, în acelaøi timp, sæ problematizez dimensiuneaprincipiile tale ca teoretician ideatico-istoricæ a artei. În acelaøi timp, de cînd am început sæ lucrez în mod profesionist ca teoretician, am încercat sæ ancorez prezentul în procesul istoric, în acealartei?laøi fel cum am încercat sæ observ øi sæ fac vizibil cîmpul interdisciplinar al cunoaøterii.3. De ce ai pæræsit Stockholmul Nu am pæræsit nici Stockholmul, nici Helsinki, Berlin, New York, Londra, Viena, Paris, Roma, Veneflia, Varøovia, Vilnius, St. Petersburg, Moscova, Ljubljana sau Bucureøtiul.øi te-ai mutat într-unDesigur, e adeværat, træiesc împreunæ cu Ann (Edholm) într-o fostæ øcoalæ, într-o mare, veche øi nespus de frumoasæ clædire de lemn, construitæ în 1906 lîngæ o micæmic sat, la flaræ?bisericæ din piatræ din secolul al XIII-lea, cam la o oræ de capitala suedezæ. Acolo nu o avem doar pe Tristan, pisica noastræ neagræ, botezatæ dupæ Samuel Rosenstock,ci purtæm lungi discufli øi cu un expert în acusticæ, cîfliva flærani, doi arhitecfli, trei scriitori, doi preofli, doi medici, doi psihoterapeufli, un dulgher, o bonæ, un ilustrator,un actor, un specialist în chestiunea drogurilor, un psiholog, un profesor de fizicæ teoreticæ, doi cîntærefli, un argintar, un artist textil, un director de muzeu.Nu, n-am abandonat nici Stockholmul, nici Helsinki, Berlin, New York, Londra, Viena, Paris, Roma, Veneflia, Varøovia, Vilnius, St. Petersburg, Moscova, Ljubljanasau Bucureøtiul.4. De ce aræfli atîta interes Interesul pentru avangarda româneascæ s-a atenuat semnificativ dupæ lucrul la cartea despre dadaism; acum, am început sæ cercetez modernismul din Europa Cenavangardeiromâneøti?tralæ øi de Est dintr-o perspectivæ semnificativ mai amplæ. Dar avangarda româneascæ are, bineînfleles, un loc special în cîmpul tematic în care lucrez øi pe care încercsæ-l înfleleg cît pot de bine, avînd, în acelaøi timp, acele discuflii intense cu o pisicæ numitæ dupæ Samuel Rosenstock. Øi nu aminteøte avangarda româneascæ de locuitoriidin Kasrielevski ai lui Øalom Alehem? Locuitorii acestui mic oræøel est-european sînt, într-o manieræ de necrezut, la zi, orientafli internaflional, entuziaøti, îndræznefliøi inovativi, dar øi suspicioøi øi sceptici. Bineînfleles, au auzit cæ existæ oraøe cu case din cæræmidæ, clædiri cu mai multe etaje, trotuare, electricitate øi alte næscocirimoderne; dar sæ creadæ cæ ar exista øi ceva precum trenul, cu locomotive trægînd vagoane pe o øinæ din oflel, e cu totul altceva, a fost adeværatæ explozie în lanfl pentruflæranii creduli, pentru preoflii îmbræcafli în sutanæ, pentru comercianflii care fac troc. Øi într-o zi s-a întîmplat ceea ce era de negîndit. Unul din comercianflii oraøuluia avut ocazia sæ viziteze Moscova øi, la întoarcere, îi povesteøte mulflimii naive, dar în acelaøi timp insuportabil de curioasæ, adunatæ în cîrciuma din marea piaflæ,cæ, de fapt, mersese realmente cu trenul aproape o oræ. El însuøi abia îøi crezuse ochilor: se pærea cæ nu erau cai, deøi træsura era mare øi, în mod evident, grea, niciîn fafla locomotivei, nici în spatele trenului sau înæuntrul vagoanelor. Era evident øi færæ niciun dubiu: træise un miracol, care, pe deasupra, era adeværat. A jurat petot ceea ce era mai sfînt unui evreu cæ tot ce spunea era adeværat. Ce puteai sæ crezi? Pe de o parte, de ce un bun prieten, un om cinstit øi, în toate sensurile, un respectatnegustor øi cap de familie øi-ar risca sufletul nemuritor, povestind despre lucruri care nu existæ? Pe de altæ parte, cum sæ te laøi înøelat de fabulele øi poveøtilecælætorului? Nu! Existæ doar o singuræ soluflie a dilemei: mulflimea a decis ca fiecare cuvînt al negustorului sæ fie crezut, dar au refuzat sæ creadæ în tren.5. Ce ar trebui sæ øtie El sau ea ar trebui sæ øtie cæ ceasul sunæ la 12 færæ cinci de cel puflin douæ ori pe zi.un artist tînær?6. Cît de important este Pentru mine este tot atît de neimportant sæ fiu profesor pe cît de nedescris de important este sæ predau.pentru tine sæ predai,sæ fii profesor?7. De ce eøti aøa de activ În afara faptului cæ am scris o carte despre experienflele mele ca imigrant în Suedia, acum vreo 20 de ani, nu sînt prea activ în ce priveøte aceastæ problemæ, chiar dacæîn privinfla problematicii întotdeauna par sæ mæ interesez de identitatea culturalæ øi socialæ care rezultæ din ceea ce Marx numeøte „die Lückenposition“, adicæ de identitatea culturalæ conimigranflilor?diflionatæ de situaflia cuiva de a se afla într-o continuæ zonæ gri, între apartenenfle culturale fixe. Poate de aceea sînt interesat nu doar de avangarda româneascæ øidadaism, ci øi de cultura Europei Centrale øi de Est. Aici este locul unde identitæflile se ciocnesc færæ sæ se ofileascæ. Næscut øi crescut în Finlanda, într-o minoritateidiomaticæ øi culturalæ, vreau sæ apær dreptul minoritæflilor de a avea dreptate – cred cæ o autenticæ democraflie trebuie sæ fie construitæ pe baza înflelegerii faptuluicæ o întîlnire nu e cu adeværat una autenticæ dacæ nu eøti confruntat, ca atare, cu alteritatea din tine. În acest context, nu pot sæ nu mæ refer la Julia Kristeva, care, încartea sa Etrangers à nous mêmes (1988), ne aminteøte de posibilitæflile noastre într-o lume în care, pentru prima datæ în istorie, putem træi cu cei care sînt altfel færæca vreo unitate sæ trebuiascæ sæ sintetizeze deosebirile noastre. O comunitate paradoxalæ este pe cale sæ aparæ, spune Kristeva, formatæ din stræini care se acceptæ uniipe alflii în mæsura în care se pot regæsi pe ei înøiøi ca stræini. În consecinflæ, potrivit lui Kristeva, aceastæ societate multinaflionalæ va creøte, atrægînd dupæ sine un individualismextrem, dar – øi acest lucru e foarte important – un individualism care este conøtient de dificultæflile øi limitærile sale øi care træieøte slæbiciunea neînfrînatæde a-l ajuta pe celælalt, „o slæbiciune care, cu alte cuvinte, izvoræøte din adîncul izolærii noastre“.8. Ce pærere ai despre faptul Am sæ mæ citez pe mine, plecînd de la ce am afirmat în cartea Dacia 1300. my generation (2003):cæ Muzeul Naflional de Artæ „Desigur, ar putea împrejurarea cæ au fost demolate întreaga zonæ Uranus øi mare parte din cartierele Rahova øi Antim sæ fie vreodatæ o sursæ de inspiraflie pen-Contemporanæ se aflætru poezii øi mituri, cînd, în acelaøi timp, øtim dificultæflile care i-au afectat pe foøtii locuitori øi, mai ales, condifliile de sclavie în care muncitorii erau obligafli sæîn fosta Casæ a Poporului lucreze? Nu, desigur cæ nu. Nu existæ nicidecum ceva poetic sau ceva cu adeværat mitologic øi împæciuitorist în acfliunea de distrugere sistematicæ, ce, în mod ofialui Ceauøescu?cial, a fost legitimatæ atît de marele cutremur din 1977, care a omorît aproape 2000 de persoane numai în Bucureøti, cît øi de «spiritul revoluflionar», care urma sæcaracterizeze «modernizarea» oraøului, cînd excavatoarele au avut grijæ de 26 de moøteniri istorice øi religioase: de exemplu, de casa istoricului øi politicianului NicolaeIorga, de la începutul secolului XX, de legendarul Spital Brîncovenesc de la 1800 øi, în afara centrului oraøului, de Mænæstirea Væcæreøti, construitæ în secolul al XVIIIlea.Dupæ anumite informaflii, terenul din jurul complexului Væcæreøti fusese la început destinat construirii unui mare parc de distracflii, gen Disneyland. În zoneledin oraø direct afectate de cutremur s-au dærîmat, în 1984, cinci biserici ortodoxe, încæ trei biserici, în 1985, împreunæ cu trei biserici øi o sinagogæ, un an mai tîrziu.În 1987, øase biserici au fost demolate. Cîteva monumente arhitectonice cu valoare comemorativæ (biserici øi monumente istorice) au fost mutate cîfliva zeci de metrisau total înconjurate de nou-construitele clædiri înalte. Imaginea Bucureøtiului a fost complet distorsionatæ atunci cînd, de exemplu, Biserica Mihai-Vodæ, construitæîn jurul anului 1500, a fost literalmente împinsæ la o parte, pe buøteni, 200 de metri mai departe, pentru a fi ascunsæ în spatele noilor clædiri. Descrierea romanticæa lui Magris îl prezintæ pe dictatorul român ca pe un om care, departe de a muta sau demola, nu a fæcut nimic altceva decît sæ mute o bisericæ din secolul al XVIII-leapuflin mai departe øi a lipit o capelæ de o cazarmæ construitæ o jumætate de secol mai tîrziu. Dacæ blocurile nu se potriveau împreunæ, tæia o bucatæ dintr-unul din eleøi-o arunca. Ceauøescu a schimbat urbanistica øi planimetria cu aceeaøi candoare cu care un copil se joacæ cu un castel de nisip; el era, spune Magris, agentul suprem,patronul firmei de transport care a ambalat scenografia secolului. Distrugerea a afectat nu numai zonele care urmau sæ facæ loc Casei Poporului øi bulevardului Unirii,ci øi alte cartiere ale oraøului care fusese odinioaræ numit «micul Paris al Balcanilor»; zone întregi au fost dærîmate, literalmente, peste noapte, pentru a face loc uneinoi instituflii, un Palat al Sportului sau vreo altæ clædire oficialæ, proiectatæ în acelaøi stil monumentalist poststalinist, cu un profund caracter eclectic. Cînd a fost vorba,de exemplu, de zona din jurul Lacului Morii, autoritæflilor nu le-a pæsat nici mæcar dacæ locatarii erau sau nu acasæ. Ele au aruncat pur øi simplu mobila, îmbræcæminteaøi obiectele din gospodærie pe stradæ, înainte ca buldozerele øi excavatoarele sæ porneascæ. Cimitirile au fost acoperite cu beton sau au fost transformate în lacuri artificiale,în timp ce familiile au fost îndemnate, cu o zi sau cel mult douæ înainte de dezafectare, sæ aibæ grijæ de rudele lor îngropate“.9. Ce pærere ai despre Nu pare a fi deosebit de intelectual sau, în mod particular, curios de altceva decît de el însuøi sau de ceea ce îi este apropiat, adicæ contextele anglo-americane.climatul artistic suedez?10. Cum vezi colaborarea cu mine? Cred în tren.50