Descarcă revista în format PDF - idea

lor. E o torturæ „civilæ“, care nu pare totuøi sæ-i îngrijoreze pe cei caredenunflæ, pe bunæ dreptate, grozæviile torturii „militare“ din Serbia, dinAlgeria sau din alte pærfli…În fafla acestui „tîrg de atrocitæfli“ pe care societatea noastræ, societatea spectacolului, refuzæ sæ-l cenzureze, îøi croieøte drum un alt tip dedelir, la fel de funest: la Dubai, în Golful Persic, autoritæflile din emirattocmai au lansat un proiect pe care l-au botezat THE WORLD øi carevizeazæ construirea unui arhipelag compus din douæ sute cincizeci deinsule artificiale dupæ modelul planiglobului, însæ înconjurat de o sofisticatæbarieræ protectoare.Construcflia acestui ansamblu ar trebui sæ necesite transportarea a 25de milioane de tone de piatræ de construcflie øi a aproximativ 200 demilioane de metri cubi de nisip. Costul acestui gulag de lux: 1,8 miliardede dolari.FORCLUDERE, EXCLUDERE… Hiperconcentrærii megalopolitanei se adaugæ nu doar hiperterorismul de masæ, ci øi o delincvenflæ producætoarede panicæ ce readuce specia umanæ la dansul morflii de laorigini, cetatea redevenind o citadelæ, altfel spus, o flintæ a tuturor terorilor– domestice sau strategice.Aici, ar trebui sæ apreciem, la justa sa valoare, scrisoarea de avertismentexpediatæ recent comandamentului lor de cætre douæzeci øi øapte depilofli israelieni: „Noi, pilofli în retragere øi pilofli activi, ne opunem lansæriide atacuri ilegale øi imorale de tipul celor lansate de Israel în teritorii.[…] Refuzæm sæ participæm la atacuri aeriene împotriva centrelorcu populaflie civilæ. Refuzæm sæ continuæm sæ facem ræu civililor inocenfli“. 6Dupæ Guernica øi Coventry, Hamburg sau Dresda, ca sæ nu mai vorbimde Hiroshima øi de Nagasaki, se întîmplæ la Ierusalim ca niøte aviatorisæ îndræzneascæ, pentru prima oaræ, sæ denunfle strategia antioraøale cærei victime sînt, de mai mult de-un secol, aglomerærile umane.Øi asta ca sæ nu mai vorbim de cartierele mærginaøe dezmoøtenite, pentrucæ sînt oraøele în întregime, atît centrul lor, cît øi periferia, cele caren-au încetat sæ fie martirizate de-a lungul întregului secol trecut.Bombe cu fosfor sau cu napalm, bombe care explodeazæ cu întîrzierepentru a-i ucide pe salvatorii dintre ruine, bombe atomice øi, de curînd,bombe cu grafit pentru a provoca marele black-out al unui oraøscufundat în tenebrele exterioare, ca Belgradul în mai 1999…De o sutæ de ani încoace, toate oraøele au fost flinta unui foc din cercare nu mai are nimic de-a face cu Dumnezeul oøtirilor lui Israel, ci, maisimplu, cu Luftwaffe øi cu a sa „legiune Condor“ din Spania, cu Royalsau cu US Air Force a lui Harris, mareøalul aviafliei, øeful operafliunilorbombardamentelor strategice din Germania. Sæ ne amintim aici de denumireabiblicæ a acestor raiduri ale terorii, „SODOMA ØI GOMO-RA“, de pildæ.În oraø, øi nicæieri în altæ parte, s-a testat, în secolul al XX-lea, acestRÆZBOI ÎMPOTRIVA CIVILILOR, care l-a înlocuit, treptat, pe cel alcîmpurilor de luptæ militare.De altfel, toate aceste mari bætælii ale trecutului purtau numele unei „campanii“printre altele, de la Cîmpiile Catalaunice pînæ la cîmpia de la Waterloo…Bætæliilor dispuse ordonat, cu regimente în linie, ale imperiilor dealtædatæ, le-a urmat astfel, în secolul trecut, marea dezordine strategicæa unei distrugeri tipice a centrelor urbane, care se înrudeøte cu „cîmpulliber“ al masacrului aflat la originile prepolitice ale Istoriei.Cum conceptul de „ræzboi cu zero morfli“ nu se aplicæ decît trupei deprofesioniøti purtætori de cascæ, Clausewitz e bun de trimis la muzeu.Doctrina sa, dupæ care conflictul e o „continuare a politicii prin alte mijloace“,fiind depæøitæ… depæøitæ prin „dezechilibrul terorii“, altfel spusprin hiperputerea armamentelor de distrugere capabile sæ stingæ oricefel de viaflæ de pe planetæ.Sæ remarcæm însæ în trecere cæ, aici, cuvîntul a stinge trebuie luat în sensstrict, fiindcæ ultimele sisteme de armament sînt destinate sæ funcflionezeîn reflea, nu numai prin iradiere radioactivæ sau prin contaminare viralæori microbianæ, ci, în plus, printr-o accidentalæ întrerupere electricæ generalizatæ,un exemplu printre altele al acestei hiperfragilitæfli a progresuluitehnic al societæflilor noastre.Færæ sæ ne întoarcem cu prea multæ vreme în urmæ, sæ observæm, depildæ, pana de curent care a afectat, în 1990, Cairo øi principalele oraøedin Egipt, provocînd un haos indescriptibil în întreaga flaræ.În 1998, aproape jumætate din populaflia Filipinelor, vreo 35 de milioanede persoane, a încetat sæ mai dispunæ de curent electric.La 2 ianuarie 2001, era rîndul nordului Indiei øi al celor vreo 200 demilioane de locuitori ai sæi sæ fie privafli, subit, de electricitate, ca urmarea unei pene la centrala din Uttar Pradesh.În fine, la 14 august 2003, o nouæ panæ: acum nord-estul Statelor Unite,cu New York øi Philadelphia, a fost lovit de cea mai serioasæ întreruperea reflelei energetice pe care a cunoscut-o vreodatæ America, provocîndoprirea de urgenflæ a øapte centrale nucleare.Sæ mai adæugæm, la aceastæ listæ premonitorie, øi Roma, „CetateaEternæ“, øi Italia, unde 57 de milioane de locuitori au fost privafli de curentpe data de 28 septembrie 2003.Sæ ascultæm totuøi straniul comentariu al responsabilului municipalitæfliinewyorkeze: „Spre deosebire de pana din 1965, nu s-a mai stîrnit panicæ.E vorba, færæ îndoialæ, de un efect benefic al atentatului de la 11septembrie 2001“. Testul suprem… acelaøi test al emofliei publice amulflimilor! 7De fapt, la fel ca John Kenneth Galbraith – economistul american carea studiat, chiar dupæ ræzboi, rezultatele panicii populafliei germaneasupra economiei Reich-ului –, analizæm în propria flaræ, øi nu în flarainamicului, cantitatea de teroare care poate fi suportatæ de cætremulflimile metropolitane.Pînæ unde? Pînæ cînd un asemenea disprefl, o asemenea indiferenflæ clinicæfaflæ de camera de torturæ a oraøelor?Un alt aspect al acestei distanflæri, al acestei obiønuinfle cu crima împotrivaumanitæflii care constituie, de-un secol încoace, focul din cer deversat,færæ ameninflarea vreunei pedepse, asupra populafliilor civile estedezvoltarea unui nou tip de „turism de ræzboi“. Cel care determinæagenfliile de voiaj sæ organizeze chartere pentru vizitarea locurilor deciocnire din Intifada, în Israel sau în Palestina, ba chiar, în America Latinæde astæ datæ, organizarea, de cætre Favelatours sau Exotictours, aunor vizite la bidonville-urile de la Rio de Janiero sau São Paulo. 8Aøa cum susfline un mesaj publicitar al uneia dintre ele: „Brazilienilornu le face plæcere sæ viziteze favelele; în schimb, stræinii sînt curioøi, incitafliøi, uneori, uøor încordafli, fiindcæ se gîndesc cæ li se poate întîmpla ceva“.Dupæ sporturile extreme, „turismul dezolærii“, cel al unui astfel de voyeurismitinerant care completeazæ într-o manieræ atît de abilæ exhibiflio-164