O discuflie cu Ion GrigorescuHans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé, Mircea CantorION GRIGORESCU s-a næscut în 1945, la Bucureøti. Este unul dintre artiøtii cei mai reprezentativi ai arteiconceptuale din România, utilizînd ca medii de expresie pictura, fotografia, performance-ul, filmul øi instalaflia.M.C.: Sînt foarte fericit sæ vi-l pot prezenta pe Ion Grigorescu, un artist extrem deimportant pentru scena româneascæ; øi cred cæ trebuie pusæ în luminæ bogæflia acesteia…H.U.O.: Sînt, la rîndul meu, încîntat de aceastæ întîlnire, deoarece Mircea îmivorbeøte despre dumneavoastræ de cînd ne cunoaøtem, adicæ de patru sau cinciani… Øi chiar mi-a spus cæ afli fost o persoanæ foarte importantæ de-a lungul anilorsæi de studiu øi cæ, în general, afli influenflat imens generaflia de studenfli cæreia i-aaparflinut… Deci, Mircea, pofli sæ îmi spui de ce?M.C.: Noi am descoperit aceastæ operæ prin expoziflia Experiment, al cærei catalogvi l-am arætat. A fost realmente o deschidere pentru toatæ lumea. Fiindcæ înaintenu exista acces la calitate pentru imaginile de artæ, cataloagele erau cel mai adeseaîn alb øi negru, imprimate pe o hîrtie foarte mediocræ øi, prin urmare, a fost foarteimportant pentru noi sæ putem vedea cu ochii noøtri toate aceste opere. Eu eramîn anul întîi…S.P.: Aøadar, existæ øi importanfla acestui context precis. În mæsura în care opera însæøimiza pe situaflia în care intervenea…M.C.: Da, întocmai. A fost într-adevær foarte important. În 1997 au fost scoase laivealæ toate aceste lucræri ascunse, pe care noi le cunoøteam doar indirect, cînd apæreaupe ici, pe colo, prin vreun catalog. Iar aceastæ expoziflie a fost ca øi cum se deschiseseræarhivele pînæ atunci mute, cuprinzînd ceea ce a putut sæ fie artæ experimentalæ,performance, fotografii. Pe scurt, tot ceea ce a putut însemna arta sub socialism.Ni s-a mai oferit øi posibilitatea de a putea întîlni artiøtii øi chiar de a le vorbi.H.U.O.: Iar dumneavoastræ, Ion Grigorescu, ce legæturi aveafli cu tînæra generaflie?Afli predat?I.G.: Nu. Cu excepflia perioadei în care am fost profesor de desen la øcoalæ…S.P.: Nu, într-adevær, nu pare sæ fie stilul dumneavoastræ… E o atitudine frumoasæ,dar în acelaøi timp rezervatæ…I.G.: Dar consider cæ transmiterea s-a fæcut în acest fel, expunînd la Bucureøti pentrutinerii care fac studii de artæ øi care frecventeazæ galeriile. Apoi, la începutul anilor’80 am organizat expoziflii cu mulfli tineri, precum Teodor Graur, iar aceastægeneraflie, numitæ optzecistæ, a fost cea care a asigurat filiaflia… Însæ vreau sæ væ prezintlucrurile cu ajutorul cataloagelor…M.C.: … Aceasta este prima sa expoziflie personalæ de dupæ revoluflie, în 1991.Aceasta e o altæ expoziflie foarte importantæ, la care a invitat øi alfli artiøti. Era primaexpoziflie foto øi a pus în valoare, într-o manieræ experimentalæ, munca artiøtilor cuA CONVERSATION WITH ION GRIGORESCUHans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé, Mircea CantorION GRIGORESCU was born in 1945, in Bucharest. He is one of the mostrepresentative artists of Romanian conceptual art, using paintings, photograpy,performance, film and installation as media of expression.M.C.: I am very happy to introduce Ion Grigorescu, an extremelyimportant artist for the Romanian scene and there is much richnessto be explored...H.U.O.: I am also very happy to participate in this meeting becauseMircea has been telling me about you ever since we met, that is fouror five years ago... And he told me that you used to be an importantperson during his years as a student and that, generally, you haveinfluenced a lot his generation... Mircea, can you tell me why?M.C.: We have discovered his work with the exhibition Experiment;I have shown you the catalog. It represented an opening for everyone.Because beforetime there was no access to quality for artimages, the catalogs were more often than not in black and white,printed on a poor paper, so it was really important for us to be ableto see all these works. I was in my first year at the university...S.P.: So this precise context had its own importance. The work matteredas much as the situation it occurred in...M.C.: Yes, exactly. It was truly important. In 1997 they have shownall these works that used to be hidden and that we knew only indirectlyfrom some catalog here and there. And this exhibition seemedto open until then silent archives about what experimental art, performance,and photography could have been. In short, about whatart could be under socialism. We were offered this other possibilityto actually meet the artists and speak to them.H.U.O.: And you, Ion Grigorescu, how did you connect with theyoung generation? Have you ever had teaching activities?I.G.: No. Except when I was a drawing teacher in school...S.P.: No, it doesn’t seem your kind of thing... It’s a nice attitude butvery reserved in the same time...I.G.: But I consider that the transmission happened that way: exhibitingin Bucharest for the youth who studied arts and went to the galleries.And then at the beginning of the ’80s I organized exhibitionswith many young artists such as Teodor Graur and that generation,the one we call of the ’80s, ensured the follow-up... But let me presentyou some stuff through the catalogs...M.C.: This is his first personal exhibition after the revolution in 1991.This is another very important exhibition where he invited otherartists. He made the first photo exhibition and valued the workof many artists with this medium in a very experimental way...HANS ULRICH OBRIST este curator la Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris øi redactor-øef la Pointd’Ironie. Curator al unor expoziflii, printre care: Do It; Cities on the Move; Le Jardin, La Ville, La Mémoire; Laboratorium;Sogni/Dreams; Retrace Your Steps: Remember Tomorrow; Rumor City; Mutations: Evènement culturelsur la ville contemporaine.SUZANNE PAGÉ este curator øi director la Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris.MIRCEA CANTOR este artist øi editor al revistei Version. Træieøte øi lucreazæ în Franfla, la Paris, øi înRomânia, la Cluj.HANS ULRICH OBRIST is a curator at Musée d’Art Moderne de la Ville de Parisand editor-in-chief of Point d’Ironie. Curator of numerous exhibitions, including:Do It; Cities on the Move; Le Jardin, La Ville, La Mémoire; Laboratorium;Sogni/Dreams; Retrace Your Steps: Remember Tomorrow; Rumor City; Mutations:Evènement culturel sur la ville contemporaine.SUZANNE PAGÉ is a curator and director of the Musée d’Art Modernede la Ville de Paris.MIRCEA CANTOR is an artist, editor of Version magazine. He lives and worksin Paris, France and Cluj, Romania.56
acest mediu… Iar ceea ce ræsfoifli acum e extraordinar, este un catalog de expoziflieconceput ca o carte de artæ. A fæcut o expoziflie de picturæ, desen øi sculpturæ, iarcatalogul acesteia este în sine o operæ. Mai exact, el nu doar documenteazæ expoziflia,ci oferæ øi scenariul unui film, nu-i aøa?I.G.: Da, aøa e.M.C.: Un film care, din pæcate, nu a fost realizat niciodatæ…H.U.O.: Iar acesta e tot un scenariu?I.G.: Da.H.U.O.: Înfleleg însæ cæ nu afli fæcut doar scenarii, ci øi filme …I.G.: Da, am fæcut aproape 30 de filme. Majoritatea sînt documentare, în specialcele din anii ’70. În anii ’80 m-am oprit din cauza echipamentelor øi a altor probleme…Am reluat, în anii ’90, odatæ cu apariflia videoului…S.P.: În ce <strong>format</strong> au fost turnate filmele? În „Super 8“, nu?I.G.: Da, este „Super 8“. Dar mai existæ øi un alt <strong>format</strong>: „8 standard“.H.U.O.: Øi cînd afli realizat primul dumneavoastræ film?I.G.: În ’73.H.U.O.: Care dintre ele era?I.G.: E o plimbare… Am fæcut, de asemenea, un film al cærui titlu ar putea fi tradusprin „Suflet“. Fæcea parte din cæutarea introspectivæ. În el existæ o scenæ a circumciziei,care a generat multe bîrfe pe seama mea …M.C.: Da, e un film din anii ’70 prezentînd un autoperformance, cu circumcizia,care abordeazæ problematica reprezentærii de sine…S.P.: Existæ un aspect ce revine adesea în materialele pe care tocmai le privim, øianume raportul pe care îl stabilifli între religie, politicæ øi artæ.H.U.O.: Da, citesc aici cæ stabilifli o legæturæ cu spiritualitatea creøtinæ ortodoxæ. Pede o parte, avefli o poziflie deosebit de experimentalæ în artæ, iar pe de alta, se prezintæca un revival al tradifliei creøtine ortodoxe…I.G.: E totuøi un lucru exagerat sæ spunem aøa ceva… Arta creøtinæ ortodoxæ nua cunoscut vreo revoluflie øi nici mæcar o schimbare ori modernizare. Poate doars-a remarcat prezenfla, în expozifliile de artæ modernæ, a mai multor colegi de-aimei care erau, într-adevær, apropiafli de arta ortodoxæ… Tofli aveam aceeaøi galerie…H.U.O.: Aveafli o galerie? Cum se numea?I.G.: Da. Øi se numea Catacomba… Se afla la muzeul colecfliilor, pe Calea Victoriei…H.U.O.: Øi asta se întîmpla în anul…?I.G.: Era prin anii ’90. Apoi, odatæ cu lucrærile de restaurare a muzeului, galeria afost închisæ. Iar acum nu mai existæ… Dar e adeværat cæ s-a putut observa un anume„spirit“ ortodox, deoarece am realizat mai multe lucræri cu subiect creøtin… Atîtîn stræinætate, cît øi în România…H.U.O.: Dar aceastæ galerie era expresia unei miøcæri sau, dimpotrivæ, nu era vorbadeloc de o miøcare?I.G.: Era vorba de o miøcare. Ea deja debutase sub regimul socialist al lui Ceauøescu.Existaseræ expoziflii care se reclamau de la o miøcare numitæ Prolog. Au mai existatøi cîteva expoziflii personale de Horia Bernea øi alfli artiøti… Iar acum avem aproapetrei grupæri de artiøti care se orienteazæ mai mult sau mai puflin cætre spiritualitateaortodoxæ. E familia Zidaru, sculptori, care au practic o mænæstire în zona Tîrgoviøte,apoi mai e pictorul Sorin Dumitrescu, care era pe vremuri preøedintele galerieide care am vorbit, Catacomba, precum øi al unei fundaflii, Anastasia, øi care urmeazæ– cel puflin aøa am auzit – sæ deschidæ un muzeu al icoanei. Iar apoi existæ persoaneca mine, relativ independente. De 20 de ani sînt restaurator de picturi murale øi pictorpentru bisericile ortodoxe. Øi e adeværat cæ sînt foarte angajat în aceastæ activitate.Gæsesc cæ este un lucru mult mai important de fæcut decît restul, deoarece acesteHans Ulrich Obrist, Ion Grigorescu, photo: Mircea CantorAnd what you are unfolding now is extraordinary, it’s the catalogof an exhibition which is conceived as an art book. He has madea painting, drawing and sculpture exhibition and its catalog is apiece of art in itself. That is to say he does more than only documentthe exhibition, there is also the screenplay of a film, isn’t it?I.G.: Yes, it is.M.C.: A film that has never been made unfortunately...H.U.O.: This is also a screenplay?I.G.: Yes.H.U.O.: I understand you also made films not only screenplays...I.G.: Yes I’ve made almost 30 films. Most of them were documentariesand mainly in the ’70s. I’ve stopped in the ’80s because of thetechnical means and other problems... There was a come back inthe ’90s with the video...S.P.: In what <strong>format</strong> have you filmed? It is “Super 8”, isn’t it?I.G.: Yes it is “Super 8”. But there is also another <strong>format</strong>: “8 standard”.H.U.O.: When did you make your first film?I.G.: In 1973.H.U.O.: What was it?I.G.: It was a stroll... I’ve also made a film whose title can be translatedwith “Soul”. It is part of the introspective quest. In this film, thereis a scene of circumcision that has made people gossip a lot on myaccount...M.C.: Yes, it is a film from the ’70s and it’s an auto-performance,with the circumcision, that tackles the issue of self-representation...S.P.: There is also something recurrent in what we are looking at rightnow, the relation you establish between religion, politics and art.H.U.O.: Yes, I’m reading in this notice that you make a connectionwith the Christian Orthodox spirituality. On one hand, it is an extre-57
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8: arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10: arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12: arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14: arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16: arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17: arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22: arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24: arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45: 10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47: Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49: Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51: Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53: Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55: Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57: story, the essence that is. The cul
- Page 60 and 61: imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63: Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65: I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67: I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71: Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73: Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75: workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77: create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79: 76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81: Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83: particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85: Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87: lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89: privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91: înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93: el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95: Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97: Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99: Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101: Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103: discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105: Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107: din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109:
insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111:
Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113:
tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115:
subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117:
cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119:
prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121:
peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123:
Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125:
mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127:
Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129:
(Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131:
Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133:
øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135:
cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137:
Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139:
promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141:
„prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143:
cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145:
Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147:
Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149:
Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151:
toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153:
Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155:
teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157:
priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159:
Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161:
S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163:
împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165:
Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167:
lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169:
s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup