Astfel, Balkan Konsulat a devenit vizibil pe diferite canale de distribuflie mediaticæ,concentrîndu-se pe experienflele spaflio-temporale în schimbare care au <strong>format</strong> subiectulpostmodern øi postsocialist, [subiect] ce a fost expus la o pierdere a coordonatelorøi care, astfel, acordæ mai puflinæ importanflæ punctelor de referinflægeografice. Concentrarea asupra geografiilor mentale în favoarea realitæflilor cartograficea fost, de asemenea, reprezentatæ pe logoul Balkan Konsulat-ului, al cæruidesign a fost realizat de artista bosniacæ Šejla Kamerić – un simbol heraldic tipic,dar færæ vreo marcæ sau vreun model al unui stat anume. Aøadar, lucrul cu care avemde-a face este existenfla unui nonloc, în sensul lui Marc Augé, un loc færæ vreo formæarhitecturalæ specificæ, reflectînd semnificaflia metaforicæ a Balcanilor ca matrice astructurilor mentale ce pot fi realizate doar de cætre oameni øi de cætre structurilesociale din spatele lor.Dupæ acest proiect, spafliul fizic expoziflional < rotor > s-a trans<strong>format</strong> într-un spafliuefemer, care se fixeazæ tot mai mult pe programe de schimb øi expoziflii în afara Austriei.Astfel, aspectul nomad al realitæflilor balcanice se infiltreazæ atît în travaliul curatorilor,cît øi în cel a institufliilor. Acum, refleaua instituitæ între flærile din centrul, suduløi estul Europei a devenit mai justificatæ ca niciodatæ, culminînd cu un program deserii de conferinfle cu titlul MSE, care a început la Ljubljana, în anul 2000. fielul acestorîntîlniri este de a schimba periodic experienfle de lucru artistice øi curatoriale dintr-ozonæ conectatæ nu doar la un nivel geografic, ci, înainte de toate, la un nivelintelectual. Numitorul comun rezultæ din nevoia de a institui o platformæ de metodede lucru împærtæøite de tofli protagoniøtii implicafli. Importanfla acestor întîlniri estedatæ de nevoia de a formula o linie de gîndire alternativæ, care sæ ducæ dincolo depracticile curatoriale la modæ øi de expozifliile improvizate, dar tratînd în mod seriosdezvoltærile viitoare ale artei øi creærii de expoziflii la un puternic nivel politic.Prin aceastæ abordare, < rotor > încearcæ sæ se centreze asupra problemelor predominanteîn creaflia artisticæ contemporanæ, precum øi asupra schimbærilor imanente,ceea ce ar putea conduce finalmente la crearea unui alt spafliu fizic expoziflionalîn Austria.Traducere de Andrei State øi Veronica LazærNote:1. Cf. Peter Weibel. „Der Kalte Krieg und die Kunst“, in Zurück aus der Zukunft. Osteuropäische Kulturen imZeitalter des Postkommunismus, ed. Boris Groys, Anne von der Heiden øi Peter Weibel, Frankfurt, Suhrkamp,2005, pp. 49–55.2. Cf. Igor Zabel. „Intimität und Gesellschaft“, in Zurück aus der Zukunft. Osteuropäische Kulturen im Zeitalterdes Postkommunismus, pp. 472–507.3. Balkan Konsulat at < rotor >, Frankfurt, Revolver – Archiv für aktuelle Kunst, 2006, p. 7.4. Ibidem, p. 6.space, which have formed the post-modern and post-socialist subject,who has been exposed to a loss of maps and thus attaches lessimportance to geographical points of reference. The concentrationon mental geographies in favor of cartographic realities was alsorepresented in the Balkan Konsulat’s logo designed by Bosnian artistŠejla Kameric’ – a typical heraldic symbol, but without the signatureor pattern of a specific state. Hence, what we are dealing with is theexistence of a non-place in Marc Augé’s sense, a place with no specificarchitectural gestalt, which reflects the metaphoric meaningof the Balkans as a matrix of mental structures that can only be realizedby the people and the social structures behind.After the project, < rotor>’s physical exhibition space shiftedtowards an ephemeral space, which increasingly focuses onexchange programs and exhibitions outside Austria. Hence, thenomadic aspect of Balkanic realities permeates both the curators’and the institution’s work. Now the network established within thecountries of Middle, South and Eastern Europe has become morevalid than ever, culminating in a conference series program with thetitle MSE, which started in Ljubljana in 2000. The aim of thesemeetings is to periodically exchange curatorial and artistic experiencesof working in a territory which is connected not only on ageographical but most of all on an intellectual level. The commondenominator results from the need to establish a platform of sharedworking methods for all the protagonists involved. The importanceof these meetings is to formulate an alternative line of thinking thatgoes beyond the practice of mainstream curating and exhibitionhopping but seriously considers the future developments of art andexhibition making on a strongly political level. With this approach,< rotor > tries to center on issues prevalent in current art-makingas well as the immanent changes, which might eventually lead toanother physical exhibition site in Austria.Notes:1. Cf. Peter Weibel, “Der Kalte Krieg und die Kunst”, in Zurück ausder Zukunft. Osteuropäische Kulturen im Zeitalter des Postkommunismus,edited by Boris Groys, Anne von der Heiden and PeterWeibel, Frankfurt, Suhrkamp, 2005, pp. 49–55.2. Cf. Igor Zabel, “Intimität und Gesellschaft“, in Zurück aus derZukunft. Osteuropäische Kulturen im Zeitalter des Postkommunismus,pp. 472–507.3. Balkan Konsulat at < rotor >, Frankfurt, Revolver – Archiv für aktuelleKunst, 2006, p. 74. Ibidem, p. 6.82
scena„Trebuie sæ fim transparenfliîn felul în care punem problemele.“Interviu cu Mai Abu El Dahab realizat de Miklós ErhardtMAI ABU EL DAHAB este curator independent, stabilit la Cairo. Øi-a obflinut licenfla în øtiinfle politice øifilosofie în 1997, la American University din Cairo, iar în 2002 a studiat în cadrul Curatorial Training Programmede la Stichting De Appel din Amsterdam. Începînd din 2000, este implicatæ în arta contemporanæprin activitæfli de producere, curatoriat øi scris.¬ Mai Abu El Dahab este unul dintre curatorii Manifesta 6, care se desfæøoaræ dinseptembrie pînæ la sfîrøitul lui decembrie 2006 în Nicosia, Cipru. Prima mea întrebareadresatæ ei este: Ce te-a determinat sæ candidezi pentru acest post?√ Procesul de selecflie a curatorilor pentru Manifesta care urmeazæ sæ se desfæøoareîn acest an a fost puflin diferit de felul în care proceda Manifesta altædatæ.De obicei, conducerea Manifesta, în cooperare cu un reprezentant al oraøului undeurmeazæ sæ aibæ loc (oraøul e ales înainte sæ fie aleasæ echipa), invita, pur øi simplu,diferifli curatori, cærora le cerea sæ lucreze în echipæ, iar ei orchestrau aceastæ colaborare.Dar în cazul edifliei de anul acesta, au cerut unui numær de aproximativ patruzecide curatori din Europa – øi cîtorva din afaræ – sæ trimitæ o propunere de-o paginæ,descriind echipa cu care ar dori sæ lucreze – alegîndu-øi, astfel, propriii parteneri.Cred cæ ideea aflatæ în spatele acestei decizii era cæ o colaborare devine mult mairealæ dacæ se bazeazæ pe inifliativa efectivæ a celor implicafli. Dupæ ce au primit acestepatruzeci de candidaturi, care doar descriau o echipæ, le-au ales pe cele mai interesantecinci øi le-au cerut autorilor lor sæ alcætuiascæ o propunere concretæ desprece ar face dacæ ar fi curatorii Manifesta 6 de la Nicosia.¬ Cu alte cuvinte, vrei sæ spui cæ preselecflia echipelor s-a bazat doar pe personalitæflileinvitate de Manifesta øi apoi pe personalitæflile pe care acestea din urmæ au hotærîtsæ le implice?√ S-a bazat pe configuraflia echipelor. Întrucît celor de la Manifesta le place adeseasæ lucreze cu echipe multidisciplinare – cu oameni provenind din medii foartediferite –, au fost interesafli de constelaflia pe care o vor alcætui aceøtia în relaflie cuacest eveniment particular. Colegul meu Florian Waldvogel, un curator independentdin Frankfurt care a fost, într-adevær, invitat de Manifesta sæ alcætuiascæ o echipæ,ne-a invitat pe Anton Vidokle, un artist ruso-american ce træieøte la New York, øipe mine sæ începem sæ ne gîndim la o propunere pentru aceastæ ediflie.¬ Hai sæ ne întoarcem la propunere. Cum a apærut ideea propunerii unei øcoli?Gæsesc cæ e o coincidenflæ interesantæ faptul cæ la Documenta 6 a fost prezentatæUniversitatea Internaflionalæ Liberæ a lui Joseph Beuys. E ca øi cum edifliile cu numæruløase ale acestor evenimente de masæ ar stîrni un interes pentru a se autotransformaîn ceva bazat într-o mai mare mæsuræ pe proces øi pe educaflie. Te-airaportat la aceste exemple apærute în acest domeniu? Ai fost influenflat de ele învreun fel?√ Ideea Øcolii – care a fost, iniflial, ideea lui Florian – ni s-a pærut foarte atractivæ,pentru cæ îmbina, realmente, multe din diferitele noastre interese. Unul dintre principalelepuncte de pornire a fost, desigur, natura tot mai problematicæ a acestorexpoziflii ample, care devin, tot mai mult, doar o altæ fafletæ a pieflei artistice, øi acest“WE NEED TO BE TRANSPARENT ABOUT THE ISSUES”Interview with Mai Abu El Dahab realized by Miklós ErhardtMAI ABU EL DAHAB is an independent curator based in Cairo. In 1997,she earned her degree in Political Science and Philosophy from theAmerican University in Cairo, and later in 2002 studied at theCuratorial Training Programme at Stichting De Appel in Amsterdam.Since 2000, she has been involved in producing, curating and writingabout contemporary art.¬ Mai Abu El Dahab is one of the curators of Manifesta 6 that runsfrom September until the end of December this year, in Nicosia,Cyprus. My first question to her is: What attracted you to apply forthis job?√ The process for selecting curators for this coming Manifesta wasa little bit different than Manifesta had done in the past. Usually theboard of Manifesta, in cooperation with a representative of the citywhere it will take place (the city is selected before the team) wouldsimply invite individual curators and ask them to work as a team,and they would orchestrate this collaboration. But in the case of thisManifesta they asked approximately forty curators from Europe– and some from outside – to send a one page proposal describingthe team they would want to work with – thus choosing their ownpartners. The <strong>idea</strong> behind this I think was that the collaborationbecomes much more real if based on the actual initiative of the peopleinvolved. After they received these forty applications, which wereonly describing a team, they chose the five most interesting onesand asked them to put together a concrete proposal of what theywould do if they were the curators of Manifesta 6 in Nicosia.¬ So, you mean the pre-selection of the teams was only based onthe personalities invited by Manifesta, and then on the personalitiesthese people decided to involve?MIKLÓS ERHARDT este artist, membru al grupului Big Hope (împreunæ cu Dominic Hislop øi ElskeRosenfeld). Træieøte øi lucreazæ la Budapesta.MIKLÓS ERHARDT is an artist, member of art group Big Hope (withDominic Hislop øi Elske Rosenfeld). He lives and works in Budapest.83
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8:
arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10:
arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12:
arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14:
arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16:
arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17:
arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22:
arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24:
arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45: 10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47: Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49: Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51: Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53: Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55: Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57: story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59: O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61: imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63: Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65: I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67: I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71: Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73: Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75: workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77: create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79: 76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81: Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83: particulare) specializate, care au
- Page 86 and 87: lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89: privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91: înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93: el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95: Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97: Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99: Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101: Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103: discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105: Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107: din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109: insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111: Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113: tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115: subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117: cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119: prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121: peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123: Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125: mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127: Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129: (Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131: Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133: øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135:
cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137:
Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139:
promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141:
„prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143:
cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145:
Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147:
Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149:
Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151:
toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153:
Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155:
teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157:
priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159:
Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161:
S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163:
împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165:
Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167:
lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169:
s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup