Descarcă revista în format PDF - idea

verso– au reuøit sæ învie centre odatæ pustii. Dar nu au reuøit sæ reconstituienimic care sæ aminteascæ mæcar vag de fostul dinamism economical acestor oraøe.În secolul XXI, unele oraøe sau pærfli ale oraøelor s-ar putea sæ supraviefluiascæøi poate chiar sæ prospere, pe o fundaflie de tranziflie, øi,cu sprijinul industriilor lor mediatice încæ dominante, sæ vîndæ lumii ideeacæ reprezintæ viitorul. Scurta, dar aclamata ascensiune a districtelorurbane tehnologice – cum ar fi Silicon Alley în New York øi MultimediaGulch în San Francisco –, în timpul boomului dotcom de la sfîrøitulanilor 1990, i-a determinat pe unii sæ identifice în faptul de a fi la modæøi într-un anumit tip de marginalitate urbanæ catalizatorii primari pentrudezvoltare în era informaflionalæ. Ambele sfere au stagnat în celedin urmæ, odatæ ce industria internetului a fost contractatæ øi apoi s-amaturizat, însæ piafla imobiliaræ a continuat sæ se dezvolte. Aceastæ cererea venit în parte de la profesioniøti mai tineri, dar øi de la o populaflie,în creøtere, de indivizi înstærifli mai în vîrstæ, inclusiv cei care speræ sæexperimenteze un mod de viaflæ mai „pluralist“.Adesea, aceøti nomazi moderni locuiesc o partea timpului în oraøe, fie pentru a lua parte la viaflaculturalæ de aici, fie pentru a tranzacfliona afaceride maximæ importanflæ. În unele oraøe – Paris, deexemplu – aceøtia constituie, conform unei estimæri,aproximativ 10% din populaflie.Graba din multe „oraøe globale“ de a transformavechi depozite, fabrici øi clædiri pentru birouri înreøedinfle elegante sugereazæ transformarea treptatæa fostelor centre economice urbane în aøezærirezidenfliale. Lower Manhattan, districtul financiar în decædere, eprobabil sæ revinæ, nu ca un centru tehnologic, ci, mai degrabæ, ca reøedinflæpermanentæ sau temporaræ pentru „cosmopolifli bogafli, carevor sæ se bucure de plæceri urbane într-o cochilie elegant reciclatæ aunui fost centru de afaceri“, noteazæ istoricul arhitecturii Robert Bruegmann.Însæ, în timp, aceastæ dezvoltare cu bazæ culturalæ s-ar putea sæ nu seautosusflinæ. În trecut, realizærile artistice au înflorit ca urmare a dinamismuluieconomic øi politic. Atena s-a dezvoltat, iniflial, ca un aglomeratcentru comercial øi ca putere militaræ, înainte de a uimi lumea øi înalte domenii. Extraordinara producflie culturalæ a altor mari oraøe, dela Kaifeng la Veneflia, Amsterdam, Londra øi, în secolul XX, NewYork, s-a bazat pe o fuziune similaræ între estetic øi mundan.Vastele tendinflele demografice nu susflin bine oraøele care îøi bazeazæviitorul pe dezvoltarea culturalæ. Declinul familiei urbane de clasæ mijlocie– un model væzut anterior atît în Imperiul Roman tîrziu, cît øi înVeneflia de secol XVIII – lipseøte zonele urbane de resurse economicecritice øi de vitalitate socialæ. În Japonia øi Europa, numærul muncitorilortineri e deja în scædere. Oraøe japoneze se confruntæ deja cudificultæfli crescînde în competiflia cu echivalentele lor din China, caresînt îmbogæflite de migraflia tinerelor familii ambiflioase din vastele flinuturiagricole ale Chinei. Proeminenfla continuæ a Japoniei în cultura asiaticæpopularæ e greu de imaginat dacæ populaflia tînæræ a acesteiacontinuæ sæ se micøoreze. În timp, oraøele a cæror economie e în ascensiune– Houston, Dallas, Phoenix, Shanghai, Beijing, Mumbai øi Bangalore– par a-øi genera singure propriile industrii ale esteticului.În cele din urmæ, e probabil ca oraøul „efemer“ sæ se confrunte cu conflictesociale profunde. O economie orientatæ spre distracflie, turismøi funcflii „creative“ e nepotrivitæ pentru a susfline mobilitatea verticalæpentru mai mult decît o parte restrînsæ a populafliei unui oraø. Concentrateîn mare parte pe dezvoltarea culturii øi construirea de clædirispectaculoase, administrafliile urbane ar putea tinde sæ neglijeze industriimai mundane, educaflia primaræ øi infrastructura. Urmînd un asemeneatraseu, e probabil ca zonele urbane sæ evolueze spre „oraøeduale“, formate dintr-o elitæ cosmopolitæ øi o pæturæ largæ a celorcare, de obicei, pentru salarii mici, servesc nevoile elitei.Pentru a evita aceste cæderi, oraøele trebuie sæ sublinieze acele elementeprimare, de multæ vreme esenfliale, pentru crearea unor zone comercialevitale. Un oraø ocupat trebuie sæ fie mai mult decît un constructde distracflii pentru populaflii esenflialmente nomade. Are nevoie decetæfleni implicafli øi angajafli, cu o mizæ financiaræ øi familialæ pe termenlung în metropolæ. Un oraø de succes nu trebuiesæ adæposteascæ doar muzee, restaurante øi cluburineobiønuite, ci øi industrii specializate, mici afaceri,øcoli øi cartiere capabile sæ se înnoiascæ pentrugeneraflia urmætoare.*Oraøele de succes înfloresc sub lege øi ordine, iarmenflinerea unui regim puternic de securitate poateface multe pentru revitalizarea unei zone urbane.Un element esenflial în revitalizarea unor oraøeamericane, la sfîrøitul secolului XX, cel mai notabilfiind New Yorkul, a fost o scædere semnificativæ a ratei criminalitæflii,realizatæ prin adoptarea unor noi metode poliflieneøti øi o largæ determinarede a face din siguranfla publicæ prioritatea guvernamentalæ numærulunu. Într-adevær, anii 1990 au reprezentat cea mai importantæepocæ de reducere a criminalitæflii din istoria americanæ, constituind opremisæ esenflialæ pentru dezvoltarea turismului øi o modestæ reveniredemograficæ în unele zone. Chiar øi Los Angelesul, dupæ devastatoarelerevolte din 1992, a reuøit sæ reducæ rata infracflionalitæflii øi sæ realizezeo recuperare economicæ øi demograficæ.Dar în timp ce în oraøele americane securitatea se îmbunætæflea, noiameninflæri la adresa viitorului urban au ieøit la ivealæ în flærile în curs dedezvoltare. La sfîrøitul secolului XX, rata criminalitæflii în metropole precumRio de Janeiro øi São Paulo se transformase în ceea ce un oficialdin sectorul implementærii legii numea „ræzboi de gherilæ urbanæ“.Traficul de droguri, bandele de cartier øi nerespectarea generalizatæ alegii infecteazæ øi multe pærfli din Mexico City, Tijuana øi San Salvador.Inevitabil, eroziunea siguranflei de bazæ submineazæ viafla oraøului. Autoritæflicapricioase øi teama de infracflionalitate pot deplasa øi miøcareacapitalului stræin spre locaflii mai sigure în periferia suburbanæ.Insidioase sînt øi efectele poluærii øi problemele de sænætate din ce înce mai numeroase în unele oraøe din flærile în curs de dezvoltare. Înîntreaga lume, cel puflin 600 de milioane de rezidenfli din mediul urbannu au acces la condiflii de igienæ elementare øi îngrijire medicalæ.Aceste populaflii devin terenuri fertile pentru boli infecflioase mortale,159