Descarcă revista în format PDF - idea

versopreot, conducætor sau a unei elite comerciale, urmînd un plan generalde împlinire a unui scop mærefl de ordin divin, politic sau economic.Oraøe s-au construit, practic, în toate colflurile lumii, de la platourilemuntoase din Peru pînæ la vîrful Africii de Sud øi coastele Australiei. Celemai vechi urme de aøezæri urbane permanente sînt crezute a fi celedin Mesopotamia, zona dintre fluviile Tigru øi Eufrat. Experienflele fondatoareale moøtenirii urbane vestice au apærut aici øi în pletora demetropole ulterioare – incluzînd Ur, Agade, Babilon, Ninive, Memfis,Knossos øi Tyr. Multe alte oraøe au apærut independent de acesteaøezæri mesopotamiene øi mediteraneene timpurii, iar unele, cum arfi Mohenjo Daro øi Harappa, în Pakistan, øi Chang’an în China, au atinsdimensiuni øi o complexitate egalæ cu cea a oricærui oraø vestic, contemporanlor. Într-adevær, multe secole dupæ cæderea Romei, acestecapitale „orientale“ au fost printre cele mai avansate øi complexe sistemeurbane de pe planetæ. Urbanismul nu trebuie abordat ca unfenomen în mare parte occidental, ci ca unul care a luat numeroaseforme, reflectînd o aspiraflie universalæ mai importantæ.În fiecare regiune a globului, locusul primar al unororaøe cu influenflæ globalæ s-a deplasat din nou øidin nou, dezvoltarea øi decæderea rapidæ a oraøelorfiindu-i deja familiaræ, în secolul V î.e.n, istoriculuigrec Herodot:„Pentru cæ cele mai multe care au fost cîndva marisînt azi mici. Øi cele care erau mici erau mari pevremea mea. Øtiind, prin urmare, cæ prosperitateaumanæ nu stæ mult în acelaøi loc, voi acorda atenflie,în egalæ mæsuræ, ambelor“.Pe vremea lui Herodot, unele din cele mai importante øi populate oraøeale trecutului (Ur, Ninive) decæzuseræ deja la un stadiu de insignifianflæ,læsînd puflin mai mult decît oasele uscate a ceea ce fuseseræ cîndva organismeurbane vii. Babilon, Atena øi Siracuza erau atunci în momentele lorde glorie; în cîteva secole, vor fi înlocuite de cætre Roma øi Alexandria.Ce anume face oraøele importante øi ce cauzeazæ decæderea lor treptatæ?Cred cæ, înainte de toate, trei factori critici au determinat sænætateageneralæ a oraøelor: sacralitatea locului, abilitatea de a oferi securitateøi de a proiecta putere, precum øi rolul animator al comerflului. Cîndaceøti factori sînt prezenfli, cultura urbanæ înfloreøte; cînd slæbesc, oraøeledecad.Structurile religioase – temple, catedrale, moschei, piramide – au dominatmultæ vreme peisajul oraøelor. Aceste clædiri marcau cîndvaoraøul ca un spafliu sacru, conectate direct cu forflele divine care controlaulumea. În vremurile noastre cu o orientare secularæ, oraøele cautæsæ recreeze semnificaflia locului sacru prin clædiri comerciale impozanteøi structuri culturale evocative, care inspiræ un sentiment de patriotismcivic sau de teamæ, færæ sugestia reconfortantæ a îndrumærii divine.Sistemele defensive au jucat øi ele un rol-cheie în ascensiunea oraøelor,care, în primul øi în primul rînd, trebuie sæ fie sigure. Multe oraøe, observaistoricul Henri Pirenne, au apærut iniflial ca locuri de refugiu din caleanomazilor cotropitori sau a nelegiuirii generale, care a dominat, de-alungul istoriei, largi porfliuni ale globului. Cînd abilitatea unui oraø de agaranta securitatea decade, aøa cum s-a întîmplat în ultimii ani ai jumætæfliiapusene a Imperiului Roman sau în timpul ultimelor decade infestatede infracflionalitate ale secolului XX, oræøenii migreazæ spre un bastionurban mai sigur – sau se retrag în zonele limitrofe.Totuøi, sanctitatea øi siguranfla nu pot crea singure mari oraøe. Preoflii,soldaflii øi birocraflii pot furniza premisele necesare succesului urban,dar nu pot produce singuri suficientæ bogæflie pentru a susfline, pentruo lungæ perioadæ, o populaflie mare. Aceasta necesitæ o economie activæsusflinutæ de artizani, negustori, muncitori øi, din nefericire, în multe cazuride-a lungul istoriei, sclavi. De la apariflia capitalismului, aceste grupuridisparate, în mod necesar marea majoritate a populafliei urbane, s-audistins drept creatorii principali ai oraøului.*În ziua de azi, pentru a avea succes, zonele urbane trebuie sæ rezonezecu aceste aspecte fundamentale antice – trebuie sæ fie sacre, sigure øiactive. Ceea ce era adeværat acum 5000 de ani,cînd oraøele adæposteau o micæ parte a umanitæflii,e adeværat øi în acest secol, primul în care majoritateapopulafliei planetei o constituie populaflia urbanæ.Populaflia urbanæ a planetei era de doar 750de milioane în 1960, a crescut la 3 miliarde în2002 øi e prognozat cæ va depæøi 5 miliarde în2030. Aceste valori în creøtere se confruntæ cuun mediu vast modificat, în care cele mai puternicezone urbane trebuie sæ concureze nu doar cualte oraøe mari, dar øi cu o gamæ din ce în ce mailargæ de oraøe mici, suburbii øi tîrguri.În trecut, dimensiunea le permitea oraøelor sæ domine zonele limitrofe.Azi, periferia celor mai populate metropole – Mexico City, Cairo, Lagos,Mumbai, Kolkata, São Paulo, Jakarta, Manila – e, mai degrabæ, o povarædecît un avantaj. În unele locuri, aceøti giganfli urbani au pierdutteren în fafla unor aøezæri mai mici, mai bine administrate øi cu mai puflinetulburæri sociale. De exemplu, în Asia de Est, punctul critic al urbanismuluisecolului XXI, Singapore s-a integrat în economia globalæ cu multmai mult succes decît mult mai populatele Bangkok, Jakarta øi Manila.În Orientul Mijlociu, metropole precum Cairo øi Teheran au suferit încercîndsæ flinæ ritmul cu populafliile lor, care au explodat, în timp ce unelecentre mai compacte, precum Dubai sau Abu Dhabi, au înflorit. Dubai,o aøezare præfuitæ cu 25.000 de locuitori în 1948, øi-a væzut populafliaatingînd 1 milion spre sfîrøitul secolului, dar a evitat stagnareaeconomicæ ce afecteazæ majoritatea lumii arabe. Atitudini cosmopolite,precum cele din Dubai, continuæ sæ aibæ un impact major în determinareasuccesului oraøelor. În trecut, deschiderea spre variate culturiøi angajarea inteligentæ a talentului au ajutat oraøe relativ mici, precumTyr, Florenfla øi Amsterdam, sæ joace roluri neobiønuit de mari. Similar,în secolul XXI, un oraø mic, cosmopolit, cum ar fi Luxembourg,Singapore sau Tel Aviv, exercitæ mai multæ influenflæ economicæ decîto metropolæ în extindere.Pe mæsuræ ce secolul XX se apropia de sfîrøit, metropolele din flærileavansate pæreau a se bucura de prognoze economice mai luminoase.157