Émigré #30, 1994artiøti provenite de la fundaflii private, a ajuns sæ se lege de ideea cæ arta noncomercialætrebuie sæ-øi dovedeascæ funcflia socialæ printr-un angajament predeterminat øi cuantificatfaflæ de comunitate (o întrebare obiønuitæ în aplicafliile pentru finanflare este „cîte persoanedin comunitate vor beneficia în mod direct de pe urma proiectului? Øi indirect? Væ rugæmsæ explicafli“). Practicile artistice colaborative, angajate public øi social au fost, într-o oarecaremæsuræ, codificate øi birocratizate – pe seama realelor øi riscantelor relaflii sociale cærorale-ar putea da naøtere.Mi-ar plæcea sæ cred cæ activitæflile alternative critice au modificat în permanenflæ nofliunileconvenflionale asupra posibilelor definiflii øi funcflii ale artei. Însæ un tur întîmplætor prin spafliileartistice, galeriile øi muzeele newyorkeze, într-o zi a sæptæmînii aleasæ la întîmplare, nu sprijinæneapærat aceastæ convingere. Desigur, revizia generalæ a industriei artei øi a relafliilor salesociale, susflinutæ de multe organizaflii alternative øi pentru care pledeazæ numeroøi indivizisau grupuri, nu a avut loc. Multe instituflii artistice mai sînt încæ organizate ierarhic, cu echipede conducere compuse din membri proeminenfli ai înaltei societæfli øi ai elitei financiare. Celemai multe instituflii artistice nu au artiøti în echipele lor de conducere. În prezent, existæ preapufline dovezi ale experimentærii, o expunere cu totul insuficientæ a artiøtilor neafiliafli, unpotenflial diminuat al artei de a se infiltra în viafla cotidianæ a oraøului øi în spafliul de folosinflæpublicæ øi manifestæri limitate ale activismului cultural al artiøtilor sau pentru artiøti. Arta nua fost reconectatæ la societatea în ansamblu, aøa cum ar fi dorit unii, sau la chestiunile politiceøi sociale. Lumea artei ræmîne doar atît – o lume pentru sine care opereazæ în conformitatecu propriile sale valori øi cu propriul sæu sistem economic.În ciuda miøcærii artelor alternative, de-a lungul unei lungi perioade a anilor 1990 øi continuîndøi în prezent, cîmpul artei este marcat de polarizare, cu practica (øi produsul) „estetic(æ)“la o extremæ a spectrului øi cu „politicul“ la cealaltæ. Persistenfla unei astfel de confuziieste una dintre dihotomiile problematice pe care mulfli membri ai Art Workers Coalitionøi ai sferei alternative s-au stræduit sæ o descîlceascæ øi sæ o disloce, prin analize, protest,dialog øi exemplu.Traducere de Veronica Lazær øi Andrei StateNote:1. De-a lungul timpului, folosirea termenilor „alternativ“, „marginal“, „opoziflional“ a fost privitæ de cætre cei implicafli ca fiind problematicæ, pentrucæ astfel de termeni fixeazæ øi promoveazæ o înflelegere ierarhicæ a cîmpului artei ca sistem. „Noi nu sîntem alternativi faflæ de nimic“, eraun punct de vedere exprimat adesea, care sfida simpla lecturæ dihotomicæ despre putere øi despre dinamica sa. Deøi importantæ la acea vreme,rezistenfla faflæ de aceastæ terminologie categorizantæ îmi pare acum a fi mai puflin proeminentæ. De dragul vizibilitæflii øi al claritæflii, gæsesc cæ„alternativ“ este folositor, ca titlu general, din punct de vedere strategic, tocmai pentru cæ afirmæ relafliile istorice øi critice dintre structurile astfelclasificate øi institufliile øi practicile de atunci.2. Multe organizaflii intræ în mai multe categorii. Urmeazæ exemple pentru fiecare clasificare. 112 Workshop, care încuraja folosirea ca atare aspafliului sæu brut, øi Fashion Moda în South Bronx, unde-øi dædeau întîlnire arta, øtiinfla, fantezia, invenflia, graffitiul øi cultura urbanæ, erau ambelespaflii expoziflionale pentru arta vizualæ experimentalæ. Artist Space øi White Columns sînt amplasamente create în jurul artiøtilor pentru a expuneoperele celor neafiliafli, care, pe lîngæ înfæfliøarea unor opere încæ øi mai experimentale, funcflioneazæ adesea ca piste de lansare în sistemul arteicomerciale. A.I.R. Gallery, care a fost conceputæ ca o galerie cooperaflionalæ pentru femeile-artist, øi Just Above Midtown, creatæ pentru artiøtide culoare ce realizeazæ lucræri abstracte, înfiinflate ca reacflie la nevoile unui anume grup de persoane. Printed Matter øi Franklin Furnace, createpentru a sprijini øi disemina publicafliile artiøtilor, øi The Drawing Center, creat pentru a încuraja realizarea operelor pe hîrtie øi claritateadesenelor, sînt exemple de amplasamente care au ca specific materialele artistice. Exit Art øi ABC No Rio sînt exemple de spaflii administrateøi inifliate de cætre artiøti. 55 Mercer øi SoHo 20 sînt galerii structurate cooperaflional, care expun operele membrilor lor. Studio Museum dinHarlem, The New York Museum, Alternative Museum øi Museo del Barrio sînt muzee locale sau alternative dedicate articulærii identitæflii unorgrupuri de oameni sau tipuri de artæ care nu sînt reprezentate în mod obiønuit în muzee. Creative Time, Public Art Fund, Cityarts Workshopøi Institute for Art and Urban Resources (P.S.1) sînt organizaflii care promoveazæ [manifestarea] artei în public øi în spaflii în tranziflie. GuerillaArt Action Group øi Group Material sînt exemple de grupuri artistice angajate în producflia colectivæ. Black Emergency Cultural Coalition, ArtWorkers Coalition, Colab, Political Art Documentation/Distribution (PADD) øi Women Artists in Revolution sînt exemple de grupuri spontanecu agende øi programe sociale øi politice.3. Pe 3 ianuarie 1969, artistul Takis (Vassilakis) øi cîfliva prieteni ai sæi au retras o sculpturæ pe care el o realizase de la expoziflia Machine de laMuzeul Artei Moderne [Maøina aøa cum e ea væzutæ la sfîrøitul epocii mecanice], pentru cæ nu dorea sæ fie reprezentat de acea operæ în acelcontext. Takis a dus obiectul de artæ în grædina muzeului, unde a aøteptat o promisiune scrisæ cæ nu urma sæ fie reinstalat. Gestul lui Takis dea controla folosirea operei sale – în ciuda faptului cæ opera nu îi mai aparflinea øi cæ fusese achiziflionatæ de cætre muzeu – a marcat un lanfl de10
arhivaevenimente care au avut ca rezultat formarea unui grup care avea sæ se numeascæ Art Workers Coalition (AWC).Un grup de artiøti øi de critici, care-i includea pe Gregory Battcock, Lucy Lippard, Hans Haacke, Tom Lloyd, Takis,Wen-Ying-Tsai øi John Perreault, a inifliat un dialog cu directorul Muzeului Artei Moderne, Bates Lowry, despre pretenfliilepe care le ridicau cu intenflia de a reforma muzeul. În timpul primelor luni ale anului 1969, AWC s-a consolidat, iarla muzeu s-au pus în scenæ demonstraflii, pentru a-øi dramatiza revendicærile. Lowry nu a acceptat niciodatæ primarevendicare a AWC, aceea de a organiza un forum public la Muzeul Artei Moderne, [cu titlul] „Relafliile muzeuluicu artiøtii øi cu societatea“. Lowry a observat cæ unele din propunerile artiøtilor erau identice cu cele aflate deja îndiscuflie în interiorul muzeului øi a propus în schimb sæ se instituie un Comitet pentru Relafliile cu Artiøtii, care urmasæ dezbatæ problema la o serie de întîlniri. A demisionat înainte ca acest comitet sæ fie înfiinflat. AWC øi-a susflinut,la 10 aprilie, la School of Visual Arts, propriul forum, „Dezbatere deschisæ publicului cu tema: Care ar trebui sæ fieprogramul [Asociafliei] Art Workers privind reformarea muzeului øi stabilirea programului unei Asociaflii Art Workersdeschise“. Mai mult de trei sute de oameni au aøteptat øi s-au entuziasmat în fafla unui grup mai extins care, maitîrziu, øi-a cizelat revendicærile inifliale adresate Muzeului Artei Moderne øi le-a reînaintat tuturor muzeelor din NewYork. Grupul deschis al membrilor AWC includea artiøti, realizatori de film, scriitori, critici øi funcflionari ai muzeelorøi a flinut sæptæmînal întîlniri la muzeu: „A Project of Living Artist“. Grupul The Art Workers Coalition a organizat cîtevademonstraflii øi a reprezentat un catalizator al multor grupuri secundare, ramuri øi inifliative care au avut ca efectfinanflarea spafliilor øi a institufliilor alternative. AWC a publicat øi distribuit [publicaflia] Open Hearing [Audienflæ publicæ],precum øi publicaflia Documents 1, care schifla activitæflile timpurii ale grupului prin corespondenfle, broøuri, documenteinterne øi reportaje în presæ. AWC øi-a încetat activitæflile la sfîrøitul anului 1971.4. Mario Ontiveros, „Under Construction: Conditions, Propositions and Operations from a Generation of «Emerging»Artists and Art Administrators“, in The Co-Generate Project Field Guide 1999–2000, Washington DC, NAAO,2000, p. 10.Steven Hellers Beitragin Émigré #30, 199411
- Page 1 and 2: wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6: + (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8: arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10: arhivatate care contestau radical s
- Page 11: arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 15 and 16: arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17: arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22: arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24: arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45: 10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47: Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49: Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51: Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53: Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55: Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57: story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59: O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61: imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63:
Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65:
I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67:
I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71:
Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73:
Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75:
workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77:
create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79:
76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81:
Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83:
particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85:
Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87:
lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89:
privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91:
înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93:
el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95:
Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97:
Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99:
Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101:
Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103:
discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105:
Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107:
din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109:
insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111:
Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113:
tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115:
subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117:
cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119:
prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121:
peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123:
Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125:
mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127:
Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129:
(Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131:
Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133:
øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135:
cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137:
Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139:
promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141:
„prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143:
cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145:
Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147:
Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149:
Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151:
toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153:
Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155:
teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157:
priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159:
Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161:
S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163:
împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165:
Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167:
lor. E o torturæ „civilæ“, ca
- Page 168 and 169:
s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ lup