s-o cîøtigæm. Acum, aceastæ luptæ ne scapæ. Existau informaflii a cærorexistenflæ era cunoscutæ øi de guvern, øi de serviciile sale, øi care n-aufost luate în considerare înainte de 11 septembrie 2001. Exact acestgen de informaflii existæ øi astæzi, øi noi iaræøi nu facem nimic cu ele“.Expresia „a distrage atenflia“ este exact ceea ce convine acelui „militarismteatral“ pe care l-am evocat, unde Statele Unite joacæ rolul soldatuluifanfaron, în timp ce lumea face implozie în tæcere, sau aproape.Unul din simptomele acestui mare bluff este trimiterea în Irak (la douæluni dupæ încheierea oficialæ a ostilitæflilor) a gærzii naflionale din Floridapentru a se încerca restabilirea ordinii la Bagdad.Specializatæ în lupta împotriva consecinflelor catastrofelor naturale,aceastæ unitate – aflatæ, sæ nu uitæm, pentru prima datæ în misiune înafara Statelor Unite – pare sæ se simtæ la fel de în largul sæu într-o periferiea capitalei irakiene ca øi în slum-urile americane, în mijlocul populaflieicivile care se dedæ jafurilor øi furturilor de toate soiurile.Catastrofæ naturalæ provocatæ de un cutremur de pæmînt, de un incendiuprecum cel de toamna trecutæ din California, sau catastrofæ „artificialæ“,cea a unui ræzboi preventiv necontrolat, totul se leagæ, se pare, pentrua confunda, de acum înainte, ordinea øi dezordinea, realitatea øi ficfliunea,fiindcæ „pacea civilæ“ nu e într-o mæsuræ mai mare garantatæ de lege decîte starea de pace între nafliuni garantatæ de organizafliile internaflionale,în fruntea cærora se aflæ ONU… În acest sens, terorismul de masæ esteun revelator plin de forflæ al globalizærii subite a haosului.Conøtienfli de impasul strategic, anumifli teoreticieni ai Pentagonului pregætesco reorganizare a instrumentarului militar american dupæ modelulfuturist al unei ARMATE ANTI-HAOS.Preluînd declaraflia generalului Richard Myers, øeful statului-major alarmatei, care aprecia cæ „ræzboiul nu poate servi ca antiseptic împotrivarelelor umanitæflii“, ei doresc, a contrario, sæ adapteze anumite „corpuriale armatei“ pentru a remedia haosurile de dupæ ræzboiul modern.Armate care ar integra, oficial de aceastæ datæ, rolul încredinflat astæziîn Irak gærzii naflionale din Florida.De altfel, unul dintre cei mai înflæcærafli partizani ai acestei teze este generalulJohn Jumper, øeful statului-major al forflelor aeriene, care a contribuitla conceperea loviturile aeriene intensive asupra Afganistanului,øi care nu mai ascunde necesitatea de a fline sub control, la sol, prejudiciilesocio-politice provocate de o strategie mult prea exclusiv AERO-ORBITALÆ.Astfel, haosului ANTI-ARMATÆ al unui hiperterorism anonim øi deteritorializati-ar urma invenflia americanæ a unei puternice ARMATEANTI-PANICÆ, ce ar extinde principiul apærærii naflionale la apærareacivilæ.Un vast program, unul „hiperpoliflist“, în care chestiunea stærii de excepflies-ar pune la scara Lumii. Arthur Cebrowski, membru activ albiroului pentru transformarea armatei americane de la Pentagon, esteun partizan declarat al acestuia, atunci cînd denunflæ, astæzi, aspectul perfectanacronic al politicilor de securitate pe care le duc marile puteri,politici care, dupæ el, „tind sæ deconecteze armata de la globalizareaplanetaræ în curs“. 10Pentru a înflelege mai bine amploarea acestei permutæri, trebuie sæ neîntoarcem cu doisprezece ani în urmæ, la revoltele istorice de la LosAngeles care, la 30 aprilie 1992, au devastat Oraøul Îngerilor, provocîndîn trei zile pagube de un miliard de dolari øi moartea a cincizeci de persoane.La acea vreme, trupelor US Army, recent întoarse de la primul ræzboidin Golf, le-a fost încredinflatæ dificila sarcinæ de-a interveni, alæturi degarda naflionalæ, pentru a pune capæt acestui ræzboi civil metropolitan,în care se confruntaseræ violent comunitæflile dupæ scandalul afacerii RodneyKing.Astæzi, la Bagdad, lucrurile se întîmplæ exact pe dos, pentru cæ gardanaflionalæ e cea chematæ pentru întæriri, pentru a susfline armata americanæîn tentativa sa disperatæ de a restabili ordinea, într-o capitalæ irakianæabandonatæ celor mai diverse banditisme, de cînd ræzboiul-fulger al blindatelorcoalifliei a mæturat, literalmente, statul irakian, serviciile publice,poliflia øi, mai ales, ansamblul forflelor sale armate, adicæ aproximativ400.000 de oameni antrenafli.„Libertatea este dezordonatæ. Oamenii liberi sînt liberi sæ sævîrøeascæerori, sæ comitæ crime øi sæ facæ lucruri rele. Nu puteam øti cum se vorpetrece lucrurile“, declara Donald Rumsfeld cu cinism pentru New YorkTimes, încæ din 18 mai 2003.Dispariflia armelor de distrugere în masæ, dispariflia lui Saddam Husseindupæ cea a lui Bin Laden… însæ, înainte de toate, destræmarea „echilibruluiterorii“ între nafliuni vulnerabilizate la extrem… Hotærît lucru,cel de-al treilea mileniu începe ca o scamatorie, o escamotare învæzul lumii, o DISTRAGERE A ATENfiIEI ce deturneazæ atenflia de laun haos care se anunflæ durabil, cu emergenfla unui dezechilibru teroristendemic, care va afecta mîine øi ordinea internaflionalæ, articulatæcu perseverenflæ în secolul trecut, øi pacea civilæ, fundamentul oricæreidemocraflii. Întoarcere a tragicului, care împinge societæflile noastre preaavansate de la EXOCOLONIZAREA imperiului colonial de altædatæ laENDOCOLONIZAREA unui imperiu terminal în gestaflie, ale cærui miøcæride imigraflie semnaleazæ deja amploarea ce stîrneøte panicæ.Lume închisæ, decæzutæ din drepturi, unde vom fi cu toflii EXTERNA-LIZAfiI, altfel spus, EXCLUØI de la internaflionalitatea multipolaræ øi eliberafliîn exteritorialitatea unei lumi virtuale øi, de astæ datæ, unipolare.De cîtva timp, un cuvînt revine ca un laitmotiv în orice raport de întreprindere,în orice comunicat financiar, cuvîntul PERIMETRU. Expresia„perimetru constant“ sau „perimetru de consolidare“ desemneazæansamblul filialelor luate în considerare atunci cînd e vorba de rezultatelefinanciare ale unei firme.„Perimetrul“ a devenit deci esenflial pentru judecarea bunului mers alîntreprinderii, iar, în continuare, „construcflia“ sa respectæ niøte reguliprecise. De pildæ, dacæ sistemul de informaflii al unei bænci este preluatde o societate exterioaræ care se ocupæ de servicii, el este „în afaraperimetrului“.Definirea perimetrului unei afaceri poate servi, de asemenea, la disimulareamalversafliunilor contabile, ca în cazul afacerii Enron, unde filialeledubioase nu aparflineau faimosului perimetru, dar gæzduiau, de fapt,pierderile care au græbit, pînæ la urmæ, præbuøirea giganticei întreprinderiamericane.Delocalizarea are deci ca funestæ consecinflæ externalizarea, nu doar aproducfliei cu costuri reduse, ci, mai ales, a „informafliei“ øi deci a realitæflii-veridicitæfliisale… Øtiind cæ tot ceea ce e fæcut cu ajutorul calcu-166
versolatorului este ameninflat de delocalizare „în afara perimetrului“, neimaginæm cu uøurinflæ ce urmeazæ!De altfel, tocmai a fost lansat, la inifliativa Medef 11 -ului, Observatorulexternalizærii. Dupæ cum se exprima preøedintele sæu, misiunea sa vafi aceea de a „evangheliza cea mai mare parte a întreprinderilor“ întruaceastæ nouæ practicæ ce constæ în încredinflarea în totalitate a unei funcfliisau a unui serviciu unui prestator extern. 12 De altfel, de la 1 pînæ la 3octombrie 2003, s-a flinut la Paris un salon, al cærui titlu era chiar AEXTERNALIZA, cuvînt-valizæ care se poate deschide, de aici înainte,în toate sensurile, inclusiv în sensul cutiei Pandorei.Aceasta sæ fie oare o „societate deschisæ“, precum oraøul, oferitæ færærezistenflæ invadatorilor sæi?În orice caz, ræsturnarea de perspectivæ, denunflatæ de-a lungul tuturoracestor capitole, este manifestæ: întreprinderea nu mai este introvertitæ,înrædæcinatæ în vreo „localitate“ oarecare, ci extrovertitæ,emancipatæ de orice localizare geofizicæ, oferitæ haosului unui imperiuterminal øi neocolonial care ræstoarnæ viafla pe dos, pentru cæ, de astæzi:ÎN ALTÆ PARTE ÎNCEPE AICI.Traducere de Veronica LazærText preluat din volumul Ville panique. Ailleurs comme ici, Paris, Galilée,2004, cu amabila autorizare a editorului francez.Note:1. Joc de cuvinte, care combinæ sensul lui „en boucle“ (difuzarea continuæ øi repetatæ a uneisecvenfle de informaflie) cu cel al lui „bouclage“ (operafliune militaræ care constæ în încercuireaunei zone cu scopul de-a o controla). (N. tr.)2. Emmanuel Todd despre cartea sa Après l’Empire, Paris, Gallimard, 2002.3. Florence Amalou, „La couverture du conflit irakien a frustré les journalistes“, Le Monde,21 mai 2003.4. Cf. Paul Virilio, L’espace critique, Paris, Christian Bourgois, 1984.5. Fraza profeticæ a autorului [cærflii] Quai des Brumes premerge cu vreo doisprezece ani construcflia„lagærelor morflii“, construite dupæ modelul coloniilor Ostcolonisation.6. „Protestul a douæzeci øi øapte de pilofli israelieni“, Reuters, AFP, toamna 2003.7. Despre acest subiect, vezi, pe internet, „The Dawn of the E. Bomb“, de Michael Abrams,unde e vorba nu doar de „bomba in<strong>format</strong>icæ“, ci øi de „bomba electricæ“ (Spectrum online, 3 noiembrie 2003).8. Jorgelina Hibe, „Le Brésil, ses plages et ses favelas“, Sud-Ouest, 7 noiembrie 2003.9. Ibidem.10. Jacques Isnard, „Le Pentagone rêve d’une armée anti-chaos“, Le Monde, mai 2003. Cf.øi Paul Virilio, „De la géopolitique à la métapolitique“, in La Ville et la Guerre, Paris, Ed. del’Imprimeur, 1996.11. Mouvement des entreprises de France (Miøcarea Întreprinderilor din Franfla). (N. tr.)12 Catherine Rollot, „Le Medef promeut l’externalisation“, Le Monde, 7 noiembrie 2003.167
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (copii abandonafli. 109 Cînd aba
- Page 7 and 8:
arhivaJulie Ault øi Martin Beck s
- Page 9 and 10:
arhivatate care contestau radical s
- Page 11 and 12:
arhivaÎn acest punct se ridicæ c
- Page 13 and 14:
arhivaevenimente care au avut ca re
- Page 15 and 16:
arhivadurabilitæflii materialului
- Page 17:
arhivarezistenflei culturale øi so
- Page 21 and 22:
arhivasucces considerabil în ce pr
- Page 23 and 24:
arhivaWesleyan University Press/Uni
- Page 44 and 45:
10.01.2006-27.03.200610.01.2006-27.
- Page 46 and 47:
Am vorbit la telefon cu Jaw. Se va
- Page 48 and 49:
Blow Up. Îmi place la nebunie cum
- Page 50 and 51:
Tom SandqvistØtefan Constantinescu
- Page 52 and 53:
Øtefan ConstantinescuTom Sandqvist
- Page 54 and 55:
Cristi PogæceanModernist Bird Hous
- Page 56 and 57:
story, the essence that is. The cul
- Page 58 and 59:
O discuflie cu Ion GrigorescuHans U
- Page 60 and 61:
imagini sînt foarte aproape de oam
- Page 62 and 63:
Hans Ulrich Obrist, Suzanne Pagé,
- Page 64 and 65:
I.G.: Da, chiar øi azi, nu existæ
- Page 66 and 67:
I.G.: Nu, n-a fost aøa. Montaseræ
- Page 70 and 71:
Lia Perjovschi Timeline, 2006, Inns
- Page 72 and 73:
Lia PerjovschiTimelineMarcel Ducham
- Page 74 and 75:
workshops, art coaching for the you
- Page 76 and 77:
create for themselves anymore, but
- Page 78 and 79:
76Ján MančuškaRepeated Interior,
- Page 80 and 81:
Ján MančuškaReinigungsgesellscha
- Page 82 and 83:
particulare) specializate, care au
- Page 84 and 85:
Astfel, Balkan Konsulat a devenit v
- Page 86 and 87:
lucru e destul de adeværat øi în
- Page 88 and 89:
privinfle, sînt optimistæ. Pentru
- Page 90 and 91:
înfleles, nouæ, celor care lucræ
- Page 92 and 93:
el de rolul curatorului. Totul s-a
- Page 94 and 95:
Dorota JurczakThe Grandmother Saw t
- Page 96 and 97:
Gillian WearingDrunk, 1999, video s
- Page 98 and 99:
Steven ShearerPoems, 2006, mock up
- Page 100 and 101:
Promised Landsla Haus der Kulturen
- Page 102 and 103:
discurs critic (social, politic, de
- Page 104 and 105:
Carlos GaraicoaNow Let’s Play to
- Page 106 and 107:
din toate orizonturile, o reflecfli
- Page 108 and 109:
insertÎn octombrie 2005, am discut
- Page 110 and 111:
Dosarul „Copii abandonafli. Pæri
- Page 112 and 113:
tru democrafliile moderne. - În es
- Page 114 and 115:
subiect al subiectului modern (aøa
- Page 116 and 117:
cenzuri øi færæ vinovæflii, cu
- Page 118 and 119: prehensiuni empatice, ne poate face
- Page 120 and 121: peutic etc.) øi cînd se ispræve
- Page 122 and 123: Bestiar de copiiImaginarul social p
- Page 124 and 125: mai ales în cazul expulzærilor pe
- Page 126 and 127: Mama nu eZsuzsa SelyemVineri, 3 mar
- Page 128 and 129: (Desigur, în caietul mamei nu se
- Page 130 and 131: Miercuri, 9 martie. Peste douæ zil
- Page 132 and 133: øi condifliile infrapolitice ale l
- Page 134 and 135: cît în cazuri extreme. Dar, prin
- Page 136 and 137: Din primii ani de viaflæ, televizo
- Page 138 and 139: promisiunea (nicicînd øtiind dac
- Page 140 and 141: „prea aproape“ de mine, incande
- Page 142 and 143: cærui raport cu lumea. Proximitate
- Page 144 and 145: Abandon preexterminatorul:societate
- Page 146 and 147: Marile probleme ale României nu s
- Page 148 and 149: Mic tratat despre abandonNe abandon
- Page 150 and 151: toare: prin abandon - aøa-numita
- Page 152 and 153: Frumoasele edificii metafizice, în
- Page 154 and 155: teze øcoala øtiinflelor øi a teh
- Page 156 and 157: priveøte natura. Totodatæ însæ,
- Page 158 and 159: Paulo, 2002, pp. 44-55 - a fost rea
- Page 160 and 161: S-a observat o creøtere statistic
- Page 162 and 163: împotriva cærora nici bogæflia,
- Page 164 and 165: Oraø al paniciiPaul Virilio„Atun
- Page 166 and 167: lor. E o torturæ „civilæ“, ca