Demonstrat¸ie. Fie lim n→∞ xn = x; pentru ε =1există n1 ∈ N a¸sa <strong>în</strong>cât d(xn,x) < 1, oricare ar fi n>n1. Punând M = max{d(x1,x),d(x2,x),...,d(xn1 ,x), 1}, avemd(xn,x) ≤ M, pentruorice n ∈ N ∗ , ceea ce ne arată că¸sirul de puncte (xn) este mărginit <strong>în</strong> (X, d). Definit¸ia 8.2.4 S¸irul de puncte (yn) <strong>din</strong> spat¸iul (X, d) este sub¸sir al ¸sirului de puncte (xn) <strong>din</strong> (X, d) dacă există un¸sir (kn)n≥1 de numere naturale, strict crescător, a¸sa <strong>în</strong>cât yn = xkn . Propozit¸ia 8.2.3 Dacă ¸sirul de puncte (xn) este convergent la x <strong>în</strong> (X, d), atunci orice sub¸sir al său are de asemenea limita x. Demonstrat¸ie. Valabilitatea propozit¸iei rezultă <strong>din</strong> Propozit¸ia 8.1.11, de la ¸siruri de numere reale deoarece dacă (yn) este un sub¸sir al ¸sirului de puncte (xn), atunci ¸sirul real (d(yn,x)) este sub¸sir al ¸sirului numeric (d(xn,x)). Propozit¸ia 8.2.4 (Criteriul majorării). Dacă pentru ¸sirul de puncte (xn) <strong>din</strong> (X, d) există x ∈ X ¸si ¸sirul (an) de numere reale a¸sa ca d(xn,x) ≤|an| ¸si lim n→∞ an =0, atunci (xn) este convergent ¸si lim n→∞ xn = x. Demonstrat¸ia se obt¸ine folosind criteriul majorării de la ¸siruri de numere reale ¸si Definit¸ia 8.2.2. Definit¸ia 8.2.5 S¸irul de puncte (xn) <strong>din</strong> (X, d) se nume¸ste ¸sir fundamental sau ¸sir Cauchy dacă pentru orice ε>0 există nε ∈ N a¸sa <strong>în</strong>cât pentru orice n, m ∈ N, n>nε, m>nε, să avem d(xm,xn) 0 ¸si orice p ∈ N ∗ există nε ∈ N astfel <strong>în</strong>cât, pentru orice n ∈ N, n>nε, avemd(xn+p,xn) n1, m>n1, săavemd(xn,xm) < 1. Dacă punem M = max{1,d(x1,xn1+1),d(x2,xn1+1),...,d(xn1 ,xn1+1)} atunci d(xn,xn1+1) ≤ M, pentruoricen ∈ N ∗ . Prin urmare, ¸sirul (xn) este mărginit <strong>în</strong> (X, d). Teorema 8.2.1 Orice ¸sir convergent de puncte <strong>din</strong> (X, d) este ¸sir Cauchy <strong>în</strong> (X, d). Demonstrat¸ie. Fie (xn) un ¸sir convergent de puncte <strong>din</strong> (X, d). Dacă lim n→∞ xn = x, x ∈ X, atunci pentru orice ε>0 există nε a¸sa <strong>în</strong>cât, oricare ar fi n ∈ N, n>nε, săavemd(xn,x) nε, avem¸si d(xn+p,x)
Definit¸ia 8.2.7 Un spat¸iu vectorial normat ¸si complet se nume¸ste spat¸iu Banach, iar un spat¸iu prehilbertian ¸si complet se nume¸ste spat¸iu Hilbert. Fie (X, d1), (Y,d2) două spat¸ii metrice ¸si Z = X × Y produsul cartezian al celor două spat¸ii metrice. Dacă z1 =(x1,y1), z2 =(x2,y2) sunt două puncte <strong>din</strong> Z, atunci definim d(z1,z2) = Propozit¸ia 8.2.6 (Z, d) este un spat¸iu metric. d 2 1 (x1,x2)+d 2 2 (y1,y2). Demonstrat¸ie. Trebuie să verificăm pentru d axiomele metricii. 1. Evident d(z1,z2) ≥ 0, oricare ar fi (z1,z2) ∈ Z. Dacăd(z1,z2) =0, atunci d1(x1,x2) =0¸si d2(y1,y2) =0, de unde rezultă x1 = x2, y1 = y2, adicăz1 = z2. 2. d(z1,z2) = d2 1 (x1,x2)+d2 2 (y1,y2) = d2 1 (x2,x1)+d2 2 (y2,y1) =d(z2,z1), oricare ar fi z1,z2 ∈ Z. 3. Fie z3 =(x3,y3) <strong>în</strong>că un punct arbitrar <strong>din</strong> Z. Avem d(z1,z2) = d2 1 (x1,x2)+d2 2 (y1,y2) ≤ ≤ (d1(x1,x3)+d1(x3,x2)) 2 +(d2(y1,y3)+d2(y3,y2)) 2 ≤ ≤ d 2 1 (x1,x3)+d 2 2 (y1,y3)+ = d(z1,z3)+d(z3,z2), adică d verifică inegalitatea triunghiului. Prin urmare (Z, d) este spat¸iu metric. d 2 1 (x3,x2)+d 2 2 (y3,y2) = Observat¸ia 8.2.1 Valabilitatea Propozit¸iei 8.2.6 se poate extinde la produsul cartezian al unui număr finit de spat¸ii metrice. Teorema 8.2.2 S¸irul zn = (xn,yn), n ∈ N, <strong>din</strong> spat¸iul metric (Z, d) este convergent către z =(x, y) ∈ Z dacă ¸si numai dacă, lim n→∞ xn = x ¸si lim n→∞ yn = y. Demonstrat¸ie. Fie lim n→∞ zn = z, atunci, pentru orice ε>0, există nε ∈ N, a¸sa <strong>în</strong>cât, pentru orice n>nε, săavemd(zn,z) n1ε, săavemd1(xn,x) n2ε, să avemd2(yn,y) nε, nε = max{n1ε,n2ε} avem d(zn,z)= rezultă lim n→∞ zn = z. Din Teorema 8.2.2 rezultă că putem scrie d2 1 (xn,x)+d2 2 (yn,y) ε2 ε2 < + = ε, 2 2 lim n→∞ (xn,yn) = lim n→∞ xn, lim n→∞ yn 160 .
- Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SI
- Page 3 and 4:
6 Elemente de teoria grafurilor 97
- Page 5 and 6:
Capitolul 1 Introducere Obiective:
- Page 7 and 8:
ce conduce la înlăturarea tratăr
- Page 9 and 10:
1.3.3 Problema dietei (nutrit¸iei)
- Page 11 and 12:
Capitolul 2 Spat¸ii vectoriale Obi
- Page 13 and 14:
spat¸iul vectorial aritmetic cu n
- Page 15 and 16:
Exemplul 2.2.6. Spat¸iul vectorial
- Page 17 and 18:
Cum B este bazăîn spat¸iul vecto
- Page 19 and 20:
Un subspat¸iu W ,cudim W = n − 1
- Page 21 and 22:
N1. x =0, dacă ¸si numai dacă x
- Page 23 and 24:
2.5 Mult¸imi convexe În acest par
- Page 25 and 26:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Testul
- Page 27 and 28:
Capitolul 3 Matrice. Determinant¸i
- Page 29 and 30:
Definit¸ia 3.1.9 O matrice pătrat
- Page 31 and 32:
Schimbând coloana 1 cu coloana 2
- Page 33 and 34:
Teorema 3.1.3 Condit¸ia necesară
- Page 35 and 36:
Demonstrat¸ie. Fie A =(aij) ∈Mm
- Page 37 and 38:
În încheierea acestui paragraf s
- Page 39 and 40:
ceea ce trebuia demonstrat. = p k=
- Page 41 and 42:
Practic se aplică repetat această
- Page 43 and 44:
obt¸inem 1 X = det (A) A∗ ⎛
- Page 45 and 46:
extrase din matricea extinsă A, co
- Page 47 and 48:
unde ⎛ ⎜ Y1 = ⎜ ⎝ α11 α21
- Page 49 and 50:
8. Folosind metoda lui Laplace să
- Page 51 and 52:
Bibliografia aferentă capitolului:
- Page 53 and 54:
ceea ce trebuia demonstrat. Recipro
- Page 55 and 56:
unde t x = (x1,...,xn) xi, i = 1,n
- Page 57 and 58:
T¸inând seama de expresiile (4.5)
- Page 59 and 60:
Teorema 4.1.4 Dacă vectorii caract
- Page 61 and 62:
pentru forma biliniară f avem ⎛
- Page 63 and 64:
x 2 2 +4x1x3 +4x 2 3. Utilizând me
- Page 65 and 66:
care are o solut¸ie unică deoarec
- Page 67 and 68:
Corolarul 4.3.1 O formă pătratic
- Page 69 and 70:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Testul
- Page 71 and 72:
Capitolul 5 Elemente de programare
- Page 73 and 74:
în mod statistic. Necunoscutele xj
- Page 75 and 76:
cu m ≤ n, obt¸inem ⎛ ⎜ (A|b)
- Page 77 and 78:
Pasul 5. Se scrie solut¸ia optimă
- Page 79 and 80:
Cum tot¸i Δj ≥ 0. j = 1, 7, rez
- Page 81 and 82:
= f(x (1) )+M[cj − (c1α1j + c2α
- Page 83 and 84:
Astfel, pentru o restrict¸ie de fo
- Page 85 and 86:
Acum, putem da regulile de corespon
- Page 87 and 88:
a) ambele probleme au solut¸ii opt
- Page 89 and 90:
Cum b ≤ θ este mai convenabil s
- Page 91 and 92:
5.7 Testul Nr. 4 de verificare a cu
- Page 93 and 94:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Testul
- Page 95 and 96:
Bibliografia aferentă capitolului:
- Page 97 and 98:
o pereche neordonată (x, y) ∈ Γ
- Page 99 and 100:
Definit¸ia 6.1.12 Un drum al unui
- Page 101 and 102:
Matricea booleană ata¸sată grafu
- Page 103 and 104:
Fig.16 La pasul întâi putem marca
- Page 105 and 106:
Fig.19 Algoritmul lui Yu Chen. Aces
- Page 107 and 108: 6.2.4 Algoritmi pentru aflarea drum
- Page 109 and 110: ¸si Fig.23 Scriem matricea latină
- Page 111 and 112: unde l(xi,xj) este lungimea arcului
- Page 113 and 114: a) durata drumului critic între do
- Page 115 and 116: 116
- Page 117 and 118: Diagrama Gantt ne descrie în mod i
- Page 119 and 120: Exemplul 6.3.2. Pentru fluxul ϕ as
- Page 121 and 122: Fig.6.3.2. Marcăm mai întâi vâr
- Page 123 and 124: Valorile (xi,xj) din tabel au fost
- Page 125 and 126: 6. Găsit¸i cu ajutorul algoritmul
- Page 127 and 128: 8. Se obt¸ine tabelul final: i j l
- Page 129 and 130: Capitolul 7 Probleme de transport O
- Page 131 and 132: 7.2 Determinarea unei solut¸ii ini
- Page 133 and 134: 7.2.3 Metoda diferent¸elor maxime
- Page 135 and 136: Pentru îmbunătăt¸irea solut¸ie
- Page 137 and 138: Avem vj v1 =2 v2 =0 v3 =1 v4 =1 ui
- Page 139 and 140: depozitare. Obt¸inem astfel proble
- Page 141 and 142: Di de centrul de consum Cj. Dacă p
- Page 143 and 144: Tabelul 7.6.3. Se observă că noua
- Page 145 and 146: 10. Să se rezolve problema de tran
- Page 147 and 148: Bibliografia aferentă capitolului:
- Page 149 and 150: Definit¸ia 8.1.4 Spunem că ¸siru
- Page 151 and 152: Observat¸ia 8.1.1 În practică, c
- Page 153 and 154: i) Dacă l ∈ R ∗ ,atunci lim n
- Page 155 and 156: Propozit¸ia 8.1.11 (Lema lui Cesar
- Page 157: După doi ani, vom avea suma S2 = S
- Page 161 and 162: Corolarul 8.2.2 Spat¸iile R m sunt
- Page 163 and 164: ezultă, pentru p →∞că d(xn,x0
- Page 165 and 166: u ′′ n =sinnπ 3 n3 +3n2 +4n
- Page 167 and 168: Bibliografia aferentă capitolului:
- Page 169 and 170: Cum ¸stim efectua adunări de nume
- Page 171 and 172: Demonstrat¸ie. Fie n>k;notăm cu S
- Page 173 and 174: Teorema 9.2.2 (Criteriul Dirichlet)
- Page 175 and 176: |(−1) n an+1 +(−1) n+1 an+2 +(
- Page 177 and 178: Demonstrat¸ie. Fie seria sumelor p
- Page 179 and 180: conform criteriului de comparat¸ie
- Page 181 and 182: de unde an+1 an 1, procedând în m
- Page 183 and 184: de unde găsim Sn < a1(l − ε) l
- Page 185 and 186: 9.6 Test de verificare a cuno¸stin
- Page 187 and 188: Indicat¸ii ¸si răspunsuri Testul
- Page 189 and 190: Capitolul 10 Funct¸ii între spat
- Page 191 and 192: Demonstrat¸ie. 1) Cum V (x0) este
- Page 193 and 194: Exemplul 10.1.13. Dacă X = R 2 est
- Page 195 and 196: 1) un punct x ∈ X este aderent mu
- Page 197 and 198: Teorema 10.1.5 O mult¸ime A dintr-
- Page 199 and 200: deci A este compactă. În finalul
- Page 201 and 202: Dacă x =(x1,...,xm) ∈ A iar y =(
- Page 203 and 204: 10.3 Limita unei funct¸ii într-un
- Page 205 and 206: Se arată că f are limită în pun
- Page 207 and 208: Exemple. 10.4.1. Fie (X, d) un spat
- Page 209 and 210:
de unde adică δ1 T (x) ≤1, 2x T
- Page 211 and 212:
Observat¸ia 10.4.4 Uniform continu
- Page 213 and 214:
Demonstrat¸ie. Vom proceda prin re
- Page 215 and 216:
10.5 Test de verificare a cuno¸sti
- Page 217 and 218:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Testul
- Page 219 and 220:
Capitolul 11 Derivarea funct¸iilor
- Page 221 and 222:
2) Produsul λf este derivabilă ¸
- Page 223 and 224:
(11.4) A¸sadar, avem = α(α − 1
- Page 225 and 226:
Observat¸ia 11.2.5 Între două r
- Page 227 and 228:
i) f este continuă pe[a, b]; ii) f
- Page 229 and 230:
(∀)t ∈ I, de unde g ′ (t) = f
- Page 231 and 232:
Acum, relat¸ia (11.9) se mai poate
- Page 233 and 234:
Definit¸ia 11.4.5 Numim ritmul loc
- Page 235 and 236:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Test n
- Page 237 and 238:
Capitolul 12 Derivarea funct¸iilor
- Page 239 and 240:
Exemplul 12.1.3. Pentru funct¸ia u
- Page 241 and 242:
Fig.12.2.1. Prima este o curbă de
- Page 243 and 244:
= a 2 ∂2f ∂u2 +2ac ∂2f ∂y
- Page 245 and 246:
Demonstrat¸ie. Considerăm funct¸
- Page 247 and 248:
i) F (a1,a2) =0 ii) F, F ′ x, F
- Page 249 and 250:
2 ∂u ∂v 2x +6u − 3v2 ∂x ∂
- Page 251 and 252:
= ∂f ∂f dx + ∂x ∂y dy. În
- Page 253 and 254:
Pentru o funct¸ie de n variabile,
- Page 255 and 256:
Egalându-le cu zero, avem sistemul
- Page 257 and 258:
unde y ′ este derivata funct¸iei
- Page 259 and 260:
de unde dy = − x y dx. Pentru x =
- Page 261 and 262:
dx − dy − dz =0, de unde găsim
- Page 263 and 264:
Raportul rxy = cxy σxσy se nume¸
- Page 265 and 266:
(x − 1)(x − 3)(x − 4) l1(x) =
- Page 267 and 268:
Indicat¸ii ¸si răspunsuri Test n
- Page 269 and 270:
Capitolul 13 Generalizări ale not
- Page 271 and 272:
∞ dx a1−λ În concluzie, avem
- Page 273 and 274:
Avem Pm(x) lim xλ = lim x→∞ Qn
- Page 275 and 276:
1 Funct¸ia f :[0, 1) → (0, ∞),
- Page 277 and 278:
Teorema 13.2.1 (Teorema trecerii la
- Page 279 and 280:
Cu alte cuvinte, în condit¸iile t
- Page 281 and 282:
¸si −αx sin x Cum lim e x→0 x
- Page 283 and 284:
1) Γ(1) = 0 ∞ e −x dx = −e
- Page 285 and 286:
4) Rezultă imediat din 3). 5) Aces
- Page 287 and 288:
În fiecare subdomeniu Di al divizi
- Page 289 and 290:
Dacă D g(x, y)dxdy = 0, atunci pr
- Page 291 and 292:
= 1 0 − 1 1 + dx = x +3 x +2 =
- Page 293 and 294:
y 1 A(1, 1) 0 y=x y=x 2 1 Fig. 13.4
- Page 295 and 296:
¸si avem I = Δ 1 √ rdrdθ = 1+
- Page 297 and 298:
d) I = ∞ 0 7. Calculat¸i: a) I
- Page 299:
Bibliografia aferentă capitolului: