matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Cum tot¸i Δj ≥ 0, j = 1, 7. rezultăcăsolut¸ia problemei de P.L. standard este<br />
iar a problemei generale<br />
x (1) =<br />
1<br />
11<br />
x (1) =<br />
, 25<br />
11<br />
<br />
84 47<br />
, 0, 0, 0, , , (min)f(x) =−<br />
11 11<br />
47<br />
11 ,<br />
<br />
1 25<br />
, , 0, 0 , (min)f(x) =−<br />
11 11 47<br />
11 ,<br />
caz <strong>în</strong> care nu am mai luat <strong>în</strong> seamă valorile necunoscutelor de compensare.<br />
5.6 Dualitatea <strong>în</strong> problemele de programare liniară<br />
Plecând de la o problemă de P.L., totdeauna se poate formula o nouă problemă de<br />
P.L., folosind acelea¸si date numerice ale problemei date, care <strong>în</strong>să săceară determinarea<br />
valorii optime contrare. Între solut¸iile celor două probleme de P.L. există strânse legături.<br />
Perechea de probleme de P.L. astfel construite respectă un principiu general <strong>din</strong><br />
¸stiint¸ă, <strong>în</strong> particular <strong>din</strong> matematică, numit principiul dualităt¸ii, iar problemele respective<br />
sunt numite probleme duale (se mai <strong>în</strong>tâlne¸ste ¸si termenul de probleme conjugate) una<br />
alteia. De obicei problema de P.L. init¸ială senume¸ste primală, iar cea obt¸inută prin dualitate<br />
se nume¸ste duală.<br />
Not¸iunea de dualitate <strong>în</strong> problemele de P.L. are, pe lângă <strong>în</strong>semnătatea teoretică, ¸si<br />
o mare important¸ă practică, deoarece, fiind date două probleme duale, există posiblitatea<br />
alegerii pentru rezolvare a problemei mai convenabile <strong>din</strong> punct de vedere calculatoriu.<br />
Mai exact, tabelul simplex, ce cont¸ine solut¸ia optimă a unei probleme, cuprinde solut¸ia<br />
optimă a problemei duale, componentele acestei solut¸ii se află pe linia diferent¸elor Δj ale<br />
acestui tabel, <strong>în</strong> dreptul vectorilor (necunoscutelor) de compensare corespunzător problemei<br />
duale. În caz că avem mai put¸in de m vectori (necunoscute de compensare) se adaugă vectori<br />
unitari ej <strong>în</strong> completare (numit¸i vectori ajutători sau artificiali), cu coeficient¸i zero pe linia<br />
lui c.<br />
Definit¸ia 5.6.1 Spunem că <strong>în</strong>tr-o problemă de P.L. avem o restrict¸ie concordantă dacă ea<br />
cont¸ine semnul ”≥” <strong>în</strong>tr-o problemă de minim ¸si, respectiv, semnul ”≤” <strong>în</strong>tr-o problemă<br />
de maxim.<br />
Definit¸ia 5.6.2 Spunem că <strong>în</strong>tr-o problemă P.L. avem o restrict¸ie neconcordantă dacă ea<br />
cont¸ine semnul ”≤” <strong>în</strong>tr-o problemă de minim ¸si, respectiv, semnul ”≥” <strong>în</strong>tr-o problemă<br />
de maxim.<br />
Prin urmare, <strong>în</strong>tr-o problemă de P.L. avem următoarele categorii de restrict¸ii: concordante,<br />
neconcordante ¸si egalităt¸i.<br />
Pentru a cuprinde toate situat¸iile posibile vom considera că ¸si pentru necunoscute<br />
(variabile) putem avea următoarele categorii: nenegative, (xj ≥ 0), nepozitive (xj ≤ 0) ¸si<br />
libere (xj ∈ R).<br />
85