17.04.2013 Views

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cum tot¸i Δj ≥ 0, j = 1, 7. rezultăcăsolut¸ia problemei de P.L. standard este<br />

iar a problemei generale<br />

x (1) =<br />

1<br />

11<br />

x (1) =<br />

, 25<br />

11<br />

<br />

84 47<br />

, 0, 0, 0, , , (min)f(x) =−<br />

11 11<br />

47<br />

11 ,<br />

<br />

1 25<br />

, , 0, 0 , (min)f(x) =−<br />

11 11 47<br />

11 ,<br />

caz <strong>în</strong> care nu am mai luat <strong>în</strong> seamă valorile necunoscutelor de compensare.<br />

5.6 Dualitatea <strong>în</strong> problemele de programare liniară<br />

Plecând de la o problemă de P.L., totdeauna se poate formula o nouă problemă de<br />

P.L., folosind acelea¸si date numerice ale problemei date, care <strong>în</strong>să săceară determinarea<br />

valorii optime contrare. Între solut¸iile celor două probleme de P.L. există strânse legături.<br />

Perechea de probleme de P.L. astfel construite respectă un principiu general <strong>din</strong><br />

¸stiint¸ă, <strong>în</strong> particular <strong>din</strong> matematică, numit principiul dualităt¸ii, iar problemele respective<br />

sunt numite probleme duale (se mai <strong>în</strong>tâlne¸ste ¸si termenul de probleme conjugate) una<br />

alteia. De obicei problema de P.L. init¸ială senume¸ste primală, iar cea obt¸inută prin dualitate<br />

se nume¸ste duală.<br />

Not¸iunea de dualitate <strong>în</strong> problemele de P.L. are, pe lângă <strong>în</strong>semnătatea teoretică, ¸si<br />

o mare important¸ă practică, deoarece, fiind date două probleme duale, există posiblitatea<br />

alegerii pentru rezolvare a problemei mai convenabile <strong>din</strong> punct de vedere calculatoriu.<br />

Mai exact, tabelul simplex, ce cont¸ine solut¸ia optimă a unei probleme, cuprinde solut¸ia<br />

optimă a problemei duale, componentele acestei solut¸ii se află pe linia diferent¸elor Δj ale<br />

acestui tabel, <strong>în</strong> dreptul vectorilor (necunoscutelor) de compensare corespunzător problemei<br />

duale. În caz că avem mai put¸in de m vectori (necunoscute de compensare) se adaugă vectori<br />

unitari ej <strong>în</strong> completare (numit¸i vectori ajutători sau artificiali), cu coeficient¸i zero pe linia<br />

lui c.<br />

Definit¸ia 5.6.1 Spunem că <strong>în</strong>tr-o problemă de P.L. avem o restrict¸ie concordantă dacă ea<br />

cont¸ine semnul ”≥” <strong>în</strong>tr-o problemă de minim ¸si, respectiv, semnul ”≤” <strong>în</strong>tr-o problemă<br />

de maxim.<br />

Definit¸ia 5.6.2 Spunem că <strong>în</strong>tr-o problemă P.L. avem o restrict¸ie neconcordantă dacă ea<br />

cont¸ine semnul ”≤” <strong>în</strong>tr-o problemă de minim ¸si, respectiv, semnul ”≥” <strong>în</strong>tr-o problemă<br />

de maxim.<br />

Prin urmare, <strong>în</strong>tr-o problemă de P.L. avem următoarele categorii de restrict¸ii: concordante,<br />

neconcordante ¸si egalităt¸i.<br />

Pentru a cuprinde toate situat¸iile posibile vom considera că ¸si pentru necunoscute<br />

(variabile) putem avea următoarele categorii: nenegative, (xj ≥ 0), nepozitive (xj ≤ 0) ¸si<br />

libere (xj ∈ R).<br />

85

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!