matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Aceste limite se numesc respectiv derivata part¸ială a funct¸iei f <strong>în</strong> raport cu x ¸si<br />
derivata part¸ială afunct¸iei f <strong>în</strong> raport cu y, <strong>în</strong> punctul M(a1,a2). Ele se notează prin<br />
f ′ x(a1,a2) = ∂f(a1,a2)<br />
∂x<br />
¸si respectiv f ′ y(a1,a2) = ∂f(a1,a2)<br />
.<br />
∂y<br />
Este evident că dacă funct¸ia f este derivabilă <strong>în</strong> raport cu x ¸si respectiv cu y, atunci<br />
f este continuă <strong>în</strong> raport cu x ¸si respectiv <strong>în</strong> raport cu y.<br />
Dacă funct¸ia f este derivabilă part¸ial <strong>în</strong> orice punct <strong>din</strong> domeniul D, atunci derivatele<br />
part¸iale resprezintă noifunct¸ii de două variabile, definite pe D ¸si asociate funct¸iei f.<br />
Practic, pentru a calcula derivata part¸ială <strong>în</strong> raport cu x a funct¸iei z = f(x, y) se<br />
consideră f ca funct¸ie de x, considerându-se y constantă, ¸si se aplică formulele de derivare<br />
cunoscute, pentru această funct¸iedevariabilă x.<br />
Pentru a calcula derivata part¸ială <strong>în</strong> raport cu y se consideră x constantă.<br />
Exemplul 12.1.1. Să calculăm derivatele part¸iale pentru funct¸ia<br />
Avem<br />
f ′ x(x, y) =<br />
f ′ y(x, y) =<br />
f(x, y) =<br />
∂f(x, y)<br />
∂x<br />
∂f(x, y)<br />
∂y<br />
x + y<br />
x 2 + y 2 +1 , (x, y) ∈ R2 .<br />
= 1(x2 + y 2 +1)− 2x(x + y)<br />
(x 2 + y 2 +1) 2<br />
= y2 − x 2 − 2xy +1<br />
(x 2 + y 2 +1) 2 ,<br />
= 1(x2 + y 2 +1)− 2y(x + y)<br />
(x 2 + y 2 +1) 2<br />
= x2 − y2 − 2xy +1<br />
(x2 + y2 +1) 2 ,<br />
oricare ar fi (x, y) ∈ R2 .<br />
Exemplul 12.1.2. Pentru funct¸ia f(x, y) = x2y definită pe D = {(x, y) ∈ R2 |x > 0,y ∈ R}<br />
derivatele part¸iale sunt<br />
f ′ ∂f(x, y)<br />
x(x, y) = =2y · x<br />
∂x<br />
2y−1<br />
¸si<br />
f ′ ∂f(x, y)<br />
y(x, y) = = x<br />
∂y<br />
2y 2lnx.<br />
Observat¸ia 12.1.1 Derivatele part¸iale ale unei funct¸ii de n variabile, n ≥ 3, se definesc <strong>în</strong><br />
mod analog. Fie funct¸ia f : D ⊆ Rn → R, z = f(x1,x2,...,xn) ¸si punctul M(a1,a2,...,an) ∈ D.<br />
Spunem că funct¸ia f este derivabilă part¸ial <strong>în</strong> punctul M <strong>în</strong> raport cu variabila xk, dacă<br />
f(a1,...,ak−1,xk,ak+1,...,an) − f(a1,a2,...,an)<br />
lim<br />
xk→ak<br />
x − ak<br />
există ¸si este finită. Această limită o numim derivata part¸ială a funct¸iei f <strong>în</strong> raport cu<br />
variabila xk <strong>în</strong> punctul M ¸si o notăm prin<br />
f ′ xk (M) =f ′ xk (a1,a2,...,an) sau<br />
∂f(M)<br />
∂xk<br />
=<br />
=<br />
= ∂f(a1,a2,...,an)<br />
∂xk<br />
O funct¸ie de n variabile derivabilă <strong>în</strong> fiecare punct al domeniului D este derivabilă<br />
part¸ial <strong>în</strong> acel domeniu ¸si derivatele part¸iale sunt funct¸ii de n variabile definite <strong>în</strong> acel<br />
domeniu. Calculul lor se face pe acelea¸si principii ca la funct¸iile de două variabile.<br />
239