matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Demonstrat¸ie. Cum ¸sirul (bn) este monoton ¸si mărginit rezultă că el este convergent; fie<br />
lim<br />
n→∞ bn = b. Fără arestrânge generalitatea demonstrat¸iei putem considera că ¸sirul (bn) este<br />
<br />
crescător. Atunci ¸sirul (b − bn) va fi un ¸sir descrescător ¸si cu limita 0. Din faptul că serie<br />
an este convergentă rezultăcă¸sirul sumelor part¸iale este mărginit. Aplicând criteriul<br />
lui Dirichlet, deducem că serie an(b − bn) este convergentă. Dar an fiind convergentă<br />
rezultă că ¸si ban este convergentă. Acum, utilizând teorema 9.1.1, obt¸inem că seria<br />
<br />
anbn este convergentă deoarece anbn = −an(b − bn)+ban, pentruoricen∈N∗ . Cu această<br />
teorema este demonstrată.<br />
∞ 1<br />
Exemplul 9.2.2. Fie seria<br />
2<br />
n=1<br />
n<br />
<br />
1+ 1<br />
n . Observăm că seria<br />
n<br />
1<br />
este convergentă, fiind<br />
2n serie geometrică curat¸ia 1<br />
2 ∈ (−1, 1), iar¸sirul bn = 1+ 1<br />
n, ∗<br />
n n ∈ N , este strict crescător ¸si<br />
mărginit (Exemplul 8.1.1). Cum sunt <strong>în</strong>deplinite condit¸iile criteriului lui Abel, deducem că<br />
seria dată este convergentă.<br />
∞<br />
Definit¸ia 9.2.1 Oseriean<br />
se nume¸ste serie alternantă (sau alternată) dacă anan+1 < 0,<br />
n=1<br />
pentru orice n ∈ N ∗ , adică dacă termenii săi alternează casemn.<br />
sau<br />
Este evident că orice serie alternantă poate fi scrisă<strong>în</strong> una <strong>din</strong> formele:<br />
∞<br />
(−1) n an, undean≥0, pentru orice n ∈ N∗ .<br />
n=1<br />
Exemplul 9.2.3. Seriile n−1 1<br />
(−1)<br />
sunt serii alternate.<br />
n<br />
=1− 1<br />
2<br />
1 1<br />
+ −<br />
3 4 +...¸si<br />
Teorema 9.2.4 (Criteriul lui Leibniz). Dacă <strong>în</strong> serie alternantă<br />
∞<br />
(−1) n 1<br />
2n − 1<br />
n=1<br />
∞<br />
n=1<br />
∞<br />
n=1<br />
(−1) n−1 an<br />
1 1<br />
= −1+1 − +<br />
3 5 7 −...<br />
(−1) n−1 an ¸sirul (an) este<br />
descrescător ¸si convergent la zero, atunci seria este convergentă.<br />
∞<br />
Demonstrat¸ie. Cum seria (−1) n−1 are ¸sirul sumelor part¸iale mărginit (|Sn| ≤1, oricare<br />
n=1<br />
ar fi n ∈ N∗ ), iar ¸sirul (an) este descrescător ¸si convergent la 0 rezultă, conform criteriului<br />
lui Dirichlet că seria alternantă este convergentă.<br />
∞<br />
Exemplul 9.2.4. Seria (−1) n−1 1<br />
este convergentă deoarece sunt <strong>în</strong>deplinite<br />
2n − 1<br />
n=1<br />
condit¸iile criteriului lui Leibniz, adică ¸sirul<br />
zero.<br />
∞<br />
Corolarul 9.2.1 Dacă seria<br />
n=1<br />
<br />
1<br />
2n−1<br />
n≥1<br />
este descrescător ¸si convergent la<br />
(−1) n−1 an <strong>în</strong>depline¸ste condit¸iile <strong>din</strong> Criteriul lui Leibniz<br />
(Teorema 9.2.4) ¸si S este suma ei, atunci<br />
|S − Sn| ≤an+1, pentru orice n ∈ N ∗ ,<br />
n<br />
unde Sn = (−1) k−1 ak sumă part¸ială derangn.<br />
k=1<br />
Demonstrat¸ie. Într-adevăr, cum ak − ak+1 ≥ 0, k ∈ N∗ , atunci<br />
<br />
∞<br />
<br />
|S − Sn| = (−1)<br />
<br />
n−1 n<br />
an − (−1) k−1 <br />
<br />
<br />
ak<br />
=<br />
n=1<br />
175<br />
k=1