17.04.2013 Views

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

matematici aplicate în economie - "Lucian Blaga" din Sibiu

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cum B este bază<strong>în</strong> spat¸iul vectorial V , <strong>din</strong> egalitatea precedentă rezultă:<br />

b1 + bta1 =0,...,bt−1 + btat−1 =0,btat =0,bt+1 + btat+1 =<br />

=0,...,bn + btan =0.<br />

Deoarece at = 0, deducem bt =0¸si deci b1 = b2 = ...= bn = 0, ceea ce ne arată că B1 este liniar<br />

independent.<br />

Să arătăm acum că B1 este un sistem de generatori pentru V .Fieyun vector <strong>din</strong> V ,care<strong>în</strong> baza<br />

n<br />

B are scrierea y = cke (k) .Cumat= 0, <strong>din</strong> scrierea lui x avem<br />

k=1<br />

<strong>în</strong>locuind pe e (t) <strong>în</strong> y, obt¸inem<br />

(2.1)<br />

e (t) = a −1<br />

t (x − a1e (1) − ...− at−1e (t−1) − at+1e (t+1) − ...− ane (n) ),<br />

y =(c1 − a −1<br />

t a1ct)e (1) + ...+(ct−1 − a −1<br />

t at−1ct)e (t−1) + a −1<br />

t ctx+<br />

+(ct+1 − a −1<br />

t at+1ct)e (t+1) + ...+(cn − a −1<br />

t anct)e (n) ,<br />

ceea ce ne arată că B1 este un sistem de generatori pentru V .<br />

Observat¸ia 2.3.1 Prin induct¸ie matematică se poate demonstra următorul rezultat (teorema generală<br />

a<strong>în</strong>locuirii): dacă B = {e (1) ,e (2) ,...,e (n) } este o bază <strong>în</strong> spat¸iul vectorial V peste câmpul K ¸si S =<br />

{x (1) ,x (2) ,...,x (p) } este un sistem de vectori liniar independent <strong>din</strong> V , atunci p ≤ n ¸si putem <strong>în</strong>locui p<br />

vectori <strong>din</strong> B prin vectorii lui S, astfel ca, renumerotând vectorii, B1 = {x (1) ,...,x (p) ,e (p+1) ,...,e (n) }<br />

să fie, de asemenea, bază pentru V .<br />

Comentariul 2.3.1 Demonstrat¸ia Teoremei 10.3.3 ne dă ¸si procedeul practic de <strong>în</strong>locuire a unui vector<br />

<strong>din</strong>tr-o bază cu un alt vector, cât ¸si formulele de calcul al coordonatelor unui vector <strong>în</strong> noua bază. Intr-<br />

n<br />

adevăr, pentru coordonatele vectorului y = cke (k) <strong>în</strong> noua bază B1 <strong>din</strong> formula (2.1) rezultă formulele<br />

(2.2)<br />

¸si<br />

(2.3)<br />

k=1<br />

yk = ck − a −1<br />

t akct = ckat − akct<br />

, pentru k = t<br />

yt = a −1<br />

t ct = ct<br />

, pentru k = t.<br />

at<br />

Formulele (2.2) ¸si (2.3) ne dau regulile de aflare a componentelor lui y <strong>în</strong> baza B1, <strong>în</strong> care <strong>în</strong><br />

locul vectorului e (t) s-a introdus vectorul x. Formula (2.3) arată cănoua componentă a vectorului y<br />

corespunzătoare vectorului x ce intră<strong>în</strong> locul lui e (t) ,seobt¸ine prin împărt¸irea componentei sale ct (de<br />

pe linia ”t”) la componenta at aluixde pe coloana t, iar formula (2.2) indică regula: componenta nouă<br />

yk aluiy, de pe o linie arbitrară k, seobt¸ine <strong>din</strong> vechea componentă ak după regula<br />

at<br />

ak<br />

ct<br />

ck<br />

at<br />

echivalentă cu atck − akct<br />

= yk,<br />

numită ¸si regula dreptunghiului. Elementul at = 0senume¸ste ¸si pivot, ceea ce face ca regula dreptunghiului<br />

să se mai numească ¸si regula pivotului. De obicei calculele se fac <strong>în</strong> tabele succesive de<br />

18<br />

at

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!