Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
124
„material de expozi]ie”, constând din reac]ii pe care vizitatorii imaginari le au
la vederea acesteia: respingere, suprainterpretare, manipulare a interpret`rii
în sensul unei inten]ii sau alteia. Mizând pe indignarea pe care chiar [i comentariile
scrise de el în spiritul plurilingvismului bahtinian o prev`d, Kabakov
dorea ca lucrarea s` fie expus` la Muzeul Pu[kin din Moscova – panteonul
culturii tradi]ionale, un loc în care niciodat` tabu-urile nu fuseser` înc`lcate,
în care se gestioneaz` valorile, în care nu este permis experimentul [i în care
func]ia autorului / artistului [i a expozi]iei a r`mas, indiferent de epoc`, cea
modernist`, canonic`.
Din acest punct al carierei lui Kabakov, spa]iul artistic nu mai respect`
limitele tradi]ionale ale ramei sau ale expozi]iei [i nici m`car pe cele ale diferen]ei
dintre cuvânt [i imagine. Ca [i catalogul 10 personaje, lucr`rile din
aceast` perioad` merit` discutate ([i) în leg`tur` cu plasarea lor la intersec]ia
a dou` arte conven]ional diferite: literatura (textul) [i artele vizuale (imaginea).
În aceast` direc]ie opereaz` studiile lui Epstein (Emptiness as a Technique)
[i Groys (The Other Gaze [i Text as a Ready-Made Object).
Pentru Groys, „the placing of an image and a text as equal give sense
to his many years of work as a book illustrator. But the role of the text here
changes radically (…) Modern art especially needs commentary and serves
in its way as an illustration to a certain large virtual book by the name .” 17
În acest tip de lectur` pe care o propune Groys, redefinirea rela]iei imagine-text
presupune [i o alt` consecin]`, în afara simplei inova]ii la nivelul
manierei artistice, [i anume desprinderea de rigorile clasice de construc]ie
a operei de art` [i repozi]ionarea operei în istoria general` a artei. Dup`
Groys, instala]iile lui Kabakov nu î[i au originea nici în performance art nici în
post-minimalism sau în arta în construc]ie, a[a cum este cazul cu majoritatea
instala]iilor occidentale, ci în literatur`, mai precis, în roman.
Ca [i în cazul lui Melamid [i Komar, lucr`rile lui Kabakov sunt, de asemenea,
puternic cita]ionale, dar referin]a imaginilor lui Kabakov este ilustra]ia
de carte [i literatura rus` clasic`, de secol XIX, în care pare mai înr`d`cinat
decât în istoria artelor plastice. Execu]ia artistic` a albumului 10 Personaje
este performat`, observ` Groys în articolul The Other Gaze, cu referin]` la
ilustratiile de carte pentru copii, o tradi]ie pentru care Kabakov, care a lucrat
ca ilustrator de carte în industria artei oficiale, are un bun exerci]iu. 18
Pentru Epstein îns` 19 , maniera expresiv` a lui Kabakov are ca referin]`
primar` nu literatura [i nici marea pictur` a secolului XIX, ci ilustra]ia de reviste
[i de carte, la care trimitea [i Groys, numai c`, pentru Epstein, aceasta este
relevant` doar în calitatea sa de form` a produc]iei în mas`, a c`rei tr`s`tur`
tipic` este aceea de a oferi imagini [i contururi clare, ferme, f`r` subtilit`]i.
Asta face ca, prin maniera simplist` a execu]iei, picturile lui Kabakov s` fie
forme deliberate de diletantism, de eclectism, de bricolaj. În aceast` direc]ie
se poate observa c` [i textele lui Kabakov sunt deosebit de simple [i lipsite de
stil, ca ni[te sondaje ale fenomenului con[tiin]ei. Textul care înso]e[te „jurnalul”
vizual al lui Arhipov din seria 10 personaje [i care con]ine caracterizarea
acestuia f`cut` de colegul s`u de salon, Fomina, este un exemplu de astfel
de text: „când l-am v`zut p`rea s`n`tos [i bine dispus. Doctorii i-au spus c`
se face bine. El chiar se simte mai bine decât acas`. Spune c` o s` termine
calculele chiar el când iese din spital, deci s` nu m` apuc de ele."
Caracteristica operei lui Kabakov este, din perspectiva lui Epstein, neutralitatea
sa artistic`) limbajul pare „scos dintr-o carte de gramatic`”, iar imaginea