Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

espir`ri
OVIDIU DUNåREANU
S
Oglinzile memoriei
criitorul este ca o pas`re miraculoas`. Via]a \l p~nde[te cu l`comie
[i-i \ntinde nenum`rate capcane din care trebuie s` ias` la timp. Altfel
risc` s`-[i atrofieze personalitatea, s` nu-[i mai poat` reveni dup` o
confruntare mai sever` [i prea dur`, s` se transforme \ntr-un blazat,
neutraliz~ndu-[i toate speran]ele, rat~ndu-[i menirea.
Un scriitor trece prin iad, prin nebunie, prin mocirl`, nu pentru a
r`m~ne acolo, nu pentru a se contamina el \nsu[i de cele pe care le vede,
ci pentru a reveni purificat, \n stare s`-i poat` purifica [i pe al]ii.
Cel mai puternic du[man al scriitorului este acceptarea [i convie]uirea
\n mijlocul unei realit`]i risipite [i dezordonate.
„Meseria de scriitor e una a renun]`rilor, e un tip de ascetism care
trebuie s` te sprijine, dac` vrei s` r`m~i pe [ina mare a voca]iei [i s`
profesezi tot timpul o veghe aspr` pentru men]inerea lucidit`]ii voca]iei.”
(Nicolae Breban)
F`r` o lume a sa, structural a sa, un scriitor (prozator) risc` s`
devin` fiul adoptiv al tuturor conjuncturilor. Un scriitor (prozator) nu poate
veni de nic`ieri [i pleca nic`ieri.
Unui scriitor \i trebuie disciplin`, r`bdare [i speran]` pentru a merge
mai departe. Secretul lui \n via]`? S` nu renun]e. ßi s` nu uite care este
ra]iunea vie]ii sale.
Un scriitor nu trebuie s`-[i ascund` limitele, ci s` [i le recunoasc`
[i s` le dep`[easc`, dac` \l ]in puterile.
„Un caz particular \n literatur` \l constituie narcisismul estetic.
Apleca]i asupra h~rtiei descurajant de albe, autorii care-l profeseaz` scriu
c`r]i interminabile despre neputin]a lor de a scrie.” (Alex ßtef`nescu)
EX PONTO NR.4, 2008
5