Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

[i ei s` p`r`seasc` ora[ul. De altfel, \n decursul anilor declinului economic al
Sulinei, determinat de criza general`, evreii de acolo au p`r`sit ora[ul, o parte
stabilindu-se la Tulcea. Am consemnat acest fapt [i \n cartea mea De unde am
venit (vezi m`rturia familiei Lenobel, a c`rui bunic a fost la timpul s`u – \nainte
de venirea la Tulcea – cantor [i haham la Sulina). Se pare c` evreii de acolo
nu au avut un rabin de-al lor. Nu am g`sit un astfel de atestat.
Iat`, pe scurt, c~teva date cu caracter geografic [i istoric – generale, ale
Sulinei, extrase dintr-o relativ` documentare.
*
Sulina a r`mas \n istoria evreilor din cel de-al doilea r`zboi mondial ca un
loc important pe traseul salv`rii acestora de urgia fascist`. çncep~nd cu anul
1933 p~n` \n 1940, apoi din 1940 p~n` \n 1944, \n tragica – uneori – odisee
a refugia]ilor care \ncercau s` ias` din cle[tele mor]ii, fugind cu ambarca]iuni
de tot felul, vapoare sau vase vechi ori improvizate, Dun`rea era un drum
al salv`rii pentru zecile de mii de evrei [i neevrei din Germania, iar apoi din
Cehoslovacia, Polonia [i chiar Ungaria. Organiza]iile sioniste \nchiriau vase
cu ajutorul c`rora evreii trebuiau s` fug` pe Dun`re pentru a ajunge la Marea
Neagr` [i de-acolo mai departe…
C~teva grupuri au ajuns la Sulina unde a[teptau ocazia s` plece spre
Palestina. Comitetul Central pentru ajutorarea refugia]ilor evrei \n trecere prin
Rom~nia, sub conducerea doctorului Filderman, \n cadrul Uniunii Comunit`]ilor
Evreie[ti a publicat \n 1940 un comunicat \n care se arat` c` la Sulina se
g`sesc pe vasele blocate, peste 2500 de evrei refugia]i care, de peste dou`
luni tr`iesc \n condi]ii precare. S-au str~ns atunci, [i cu ajutorul Jointului, peste
cinci milioane de lei care au asigurat refugia]ilor preg`tirea cu cele necesare
c`l`toriei pe mare. Dup` date g`site \ntr-un scenariu T.V. de documentar, cu
titlul „Struma”, semnat de Stelian T`nase, se precizeaz` c` vasele blocate \n
portul Sulina au fost: \n 1939, vasul „Hilda”, cu 728 pasageri, \n februarie 1940,
„Sakarya” – 2835 pasageri, \n septembrie 1940, „Pentho” – 509 pasageri.
Pasagerilor le era interzis` cobor~rea pe mal. ßalupe [i b`rci aduceau din
Sulina vaselor alimente [i alte necesit`]i. D-na Leibovici-Lai[ din Ramat Aviv,
care era copil` refugiat` pe unul din aceste vase, \[i aminte[te cum \ntr-o zi s-a
organizat, cu aprobarea autorit`]ilor locale, o plimbare a copiilor afla]i acolo, pe
faleza Sulinei. De altfel, permisiunea de organizare a c`l`toriei acestor grupuri
de refugia]i spre Palestina, p~n` la intrarea Rom~niei \n r`zboi, a fost acordat`
de c`tre guvernul rom~n. Fapta \n sine a fost [i este considerat` de mul]i un
act de umanitate, \n pofida taxelor de emigrare care trebuiau pl`tite…
Cu g~ndul la cei care s-au salvat de la pieire, dar mai ales cu g~ndul la
milioanele care n-au putut s-o fac`, citez un pasaj al unui scriitor [i cercet`tor
american, Wyman David S., din cartea sa The abandonment of the Jews.
America and Holocaust 1941-1945: „Obstacolul real \n leg`tur` cu salvarea
evreilor a fost lipsa unei dorin]e adev`rate de a o face”.
Din punct de vedere administrativ Sulina apar]ine Consiliului Jude]ean din
Tulcea. ßi Comunitatea Evreiasc` din Tulcea, condus` de ing. M. Feinblat,
r`spunde administrativ de…, sun` aproape ironic – evreii din Sulina, care nu
mai sunt acolo demult, dar care… au fost. ßi urme, din p`cate nu multe, mai
sunt… Dar, f`r` rezerve, cel mai elocvent \n acest sens e cimitirul evreiesc.
Sau mai corect spus – ceea ce a mai r`mas din el, problem` de care m` voi
ocupa, cu bun` inten]ie, \n continuare.
Prin interven]ia binevoitoare din Tulcea a d-lui Feinblat, am ajuns la dl. prof.
de limb` rom~n`, Lavric, din Sulina, care mi-a oferit cu amabilitate serviciile
EX PONTO NR.4, 2008
199