Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

(P.Ispirescu), Se l`s` pe firul apei (Jean Bart) etc., sau cu expresii populare
ca a l`sa nasul în jos „a nu fi îngâmfat”, a l`sa b`rbie „a se îngr`[a, a-i merge
bine, a se îmbog`]i”; 3) semnificatul a se depune, a se sedimenta: Îndat` ce
vinul [i-a l`sat toate drojdiile... (Ion Brezoianu); 4) sensul legat de coborâre,
deplasare spa]ial-geografic`, dar cu referire mai ales la grupuri sociale organizate
armat: a se repezi, a se n`pusti, a descinde: „Toat` oastea s-au l`sat
la dânsul unde, acoperindu-l mul]imea, cu multe rane i-au p`truns trupul”
(Grigore Ureche).
Avem aici, ca [i în capitolele urm`toare (III „Corela]ii lingvistice” [i IV
„Corela]ii conotative”) [i peste tot în volumul în cauz`, suficiente argumente
care ne îndrept`]esc s` credem c` demersul Cristinei Florescu de c`utare
[i de reliefare a sensurilor unui singur cuvânt din fondul principal lexical,
datând de la începutul limbii române, dar de mare frecven]` [i în vorbirea
actual`, probeaz` cât de bogat` [i de expresiv` este limba român`, [i cât
de necesare sunt asemenea cercet`ri, atât pentru speciali[ti, cât [i pentru
publicul mai larg.
Nemul]umit` de modul în care a fost (tehno)redactat În c`utarea sensului
pierdut, Cristina Florescu, a sim]it nevoia s` se întoarc` la verbul a l`sa în
volumul Probleme de semantic` a limbii române (2008). Aici, comentariul s`u
filologic, acela[i în cea mai mare parte, devine totu[i mai precis [i îmbrac`
o „hain`” grafic` mai limpede, prin intermediul c`reia polisemia termenului
analizat este mai bine eviden]iat`. De[i cuprinde [i alte cercet`ri de semantic`
lexical`, privitoare la „Conota]ie” (capitolul I, p. 19-150) [i la „Limbajul familiar”
(capitolul al II-lea, p.151-177), Probleme de semantic` este traversat de
frecvente reveniri ale autoarei asupra lexemului a l`sa, a c`rui enorm` mas`
semantic`, extrem de ramificat` în limba român` [i înc` insuficient cunoscut`,
îi ofer` de fiecare dat` numeroase exemple revelatoare.
În primul capitol al acestui volum, Cristina Florescu face mai multe considera]ii
de ordin teoretic [i etimologic asupra conota]iei [i opereaz` câteva delimit`ri
terminologice referitoare la subiectiv, afectiv, poetic, figurat, metaforic.
În munca sa de lexicograf, autoarea a constatat cât de dificil` este misiunea
de a alege un sens conotativ sau altul în glosa unui cuvânt, de a stabili dac`
un sens figurat este mo[tenit în limba român` din limba latin`, mai exact, din
variantele stilistice ale latinei, dac` a trecut din limba popular` în limba literar`
[i în ce m`sur` în cazul termenului respectiv a avut loc o extensie sau o
reducere de sens. Acest tip de cercetare este aplicat în trei micromonografii
dedicate cuvintelor a vinde (p. 53-71), veveri]` (p.72-76), abis (p.76-81) [i
într-un studiu de caz asupra lui a l`sa (p. 81-94). Motivul alegerii lexemelor
respective îl constituie etimologia, diversitatea func]ional` stilistic`, modalit`]ile
de combinare sintagmatic`, elementele conotative, considerate revelatoare.
Alte analize privesc apoi termenii hahaler` (p 96-100), netratat sistematic în
dic]ionare, [i a (se) holba (p.100-105), relevan]i, de asemenea, pentru expresivitatea
lor care se structureaz` pe conota]ii originare. În continuare, analiza
semantic` a termenului lini[te [i observa]iile asupra celor peste 100 de derivate
în –i[te (p.128-141), precum boli[te, brani[te, gr`di[te, lovi[te, miri[te, sili[te,
stani[te, târgovi[te, zari[te etc. etc. dezv`luie înc` o dat` bog`]ia lexical`
excep]ional` a limbii noastre, dar [i minu]iozitatea c`ut`rilor autoarei care
scoate la suprafa]` asemenea termeni [i valorile lor expresive.
Salutare ni se par considera]iile Cristinei Florescu asupra limbajului
familiar din capitolul al II-lea (p.151-177), despre care a ]inut [i o conferin]`
la Academia Român` (Considera]ii asupra limbajului familiar românesc),
EX PONTO NR.4, 2008
179